GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

PODUL MOGOŞOAIEI – POVESTEA UNEI STRĂZI ■ 339746Judeţul – aici cu sensul care, în evoluţie, a definit pe primar ca omrăspunzător de buna administrare a localităţii.747Pârgar – unul din cei 12 membri ai sfatului căruia îi era încredinţată bunaadministraţie a oraşului. Azi avem echivalentul de consilier.748Radu Leon (Leon Vodă) – a domnit din decembrie 1664 până în martie1669. A fost fiul lui Leon Tomşa. A promovat elementele greceşti şi a intensificatexploatarea fiscală. În Bucureşti a înălţat biserica Slobozia, în apropierea crucii luiLeon Tomşa Vodă, aşezată la 1631 menită a pomeni locul de îngropăciune a celorcare au căzut în confruntarea cu oamenii lui aga Matei Basarab în încercarea deînlăturare de la tron şi schimbarea stărilor existente. Actuala amplasare a Crucii,regretabil, nu este cea iniţială. Cu prilejul edificării blocului cu deschidere spre CaleaŞerban Vodă movila şi Crucea au fost aduse spre biserica Slobozia.749„descoperi” – aici cu sensul de a identifica vechile semne care delimitau oproprietate de alta.Vezi notele: 689, 693.750„împresurate” – situaţie frecvent întâlnită în epoca când se mutau pietrelede hotar, se contopeau încetul cu încetul terenurile, prin cele mai diverse formule,ajungându‐se la interminabilele procese în instanţe unde se aduceau numeroaseprobe juridice, nu odată falsuri, acceptate sau respinse, în funcţie de relaţii, intereseetc.Vezi notele: 749, 754.751Concludent este traseul uliţei, devenită strada Mihai Vodă, pornind dinPodul Mogoşoaiei coborând panta pentru a traversa Dâmboviţa pe un pod care acunoscut numeroase prefaceri, reparaţii, urmele stâlpilor de lemn fiind uşor deremarcat şi la momentul când apa a fost deviată pentru a facilita cele două lucrărimagistrale: săparea tunelului pentru metrou şi casetarea celor două nivele aleDâmboviţei, cel de jos preluând apa reziduală a canalelor, iar cel de sus apa curatăvenită din lacul acumulării prin barajul de la Ciurel, definit ulterior ca lacul Morii.752Mănăstirea Sărindari din Bucureşti s‐a aflat pe locul unde la începutulsecolului al XX‐lea au fost începute construcţiile la Palatul Cercului Militar (C.C.A.,azi Cercul Militar Naţional). Tradiţia coboară obârşia până la 1359, fiind atribuităprima construcţie lui Vladislav vv. Plauzibil este că a fost ridicată probabil în secolulal XVI‐lea de familia Cocoreştilor şi a fost refăcută în timpul domniei lui MateiBasarab de către membrii familiei Cocorăştilor. Pisania din 1652, când a fost sfinţităşi a fost închinată la Muntele Athos, pomeneşte ca fiind ctitor pe Matei Basarab carea ridicat‐o pe o veche vatră monahală cea a fostei biserici a Coconilor.. Biserica afost refăcută pe timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu când era considerată oadevărată podoabă a Capitalei. Chiliile mănăstirii la sfârşitul secolului al XVIII‐leaadăposteau oamenii suferinzi, inclusiv pe cei mai nevoiaşi. A fost radical afectatăde cutremurul din 1802 a fost refăcută la 1806 de familiile Cocărescu, Filipescu,Ghica. Cutremurul din 1838 a afectat‐o impunând noi intervenţii. Edificiul aintrat într‐o lentă ruinare. O ultimă funcţionalitate a avut‐o la 1877‐1878 când