GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

PODUL MOGOŞOAIEI – POVESTEA UNEI STRĂZI ■ 331Datorită divergenţelor cu domnul Suţu a emigrat în Basarabia la Chişinău la 1821călătorind prin Austria, cu o mai îndelungată oprire la Braşov a revenit în Bucureştila sfârşitul vieţii.690Turnul – în acest caz este vorba de turla Pantocrator, parte a construcţieicare la marile seisme ori se prăbuşea, ori se disloca, devenind un permanent pericol.Ca măsură preventivă s‐a recurs la realizarea de turle din lemn având o greutatediminuată. Atât la interior cât şi la exterior se căptuşea cu rapiţul care deveneasuportul pentru stratul subţire de tencuială care sugera că respectiva turlă era dinzidărie.691Ciubuc – termen uzual în arhitectură pentru a defini un ornament în relief,cu profil dreptunghiular sau curbat, care înconjoară decorativ un perete sau un tavan.Vezi notele: 542, 1077, 2356.692„Frontispiţiu”, frontispiciu – fronton care domina intrarea în biserică, avândprotejată o frescă care evoca fie pe Dumnezeu fie Sf. hram al bisericii.693Arhitectonul – responsabil cu problemele de renovare a vechilor aşezăminteera austriacul J. Schlatter, invitat în Ţara Românească de domnul Gheorghe Bibescu.Fără a căuta să cunoască specificul arhitecturii ortodoxe a acţionat pentru a realizamodificări introducând elemente ale arhitecturii catolice.Vezi nota: 731.694Constantin Ioan FILITTI (8 mai 1879, Bucureşti ‐ 21 septembrie 1945,Bucureşti), doctor în drept la Paris, diplomat, istoric, publicist, ales la 19 mai 1915membru corespondent al Academiei Române. A publicat în anul 1932 un amplustudiu referitor la biserica Sf. Dumitru.695Catagrafia – recensământ efectuat în scopul de a cunoaşte potenţialul umanşi material al ţării, judeţului, oraşului, satului. Cele care s‐au transmis până la noisunt un important izvor pentru studiul concret al unei anumite epoci.696Casele arhiereşti – care adăpostesc pe arhierei, gradele superioare alepreoţimii, clerului.697Gârliţă – aici cu sensul de gârlici, încăpere mică, anterioară pivniţei, untampon care să modereze variaţiile de temperatură.698Chelar – persoană având misiunea de administrator, care purta cheilecămării sau ale pivniţei şi care administra proviziile unei gospodării boiereşti.699Beciu, vărzărie – încăpere subterană pentru păstrarea murăturilor.700„Plimbări”, plimbători, umblători – anexe exterioare ale construcţiilordin secolele trecute, servind ca instalaţie sanitară. Situate la etaj, aveau legăturacu interiorul printr‐o mică uşă. Exista un coridor de lemn acoperit care conduceala această încăpere. Dejecţiile se evacuau zilnic, asigurându‐se o curăţeniecorespunzătoare. Astăzi se mai poate constata cum arăta o uşă de acces la umblătoarela casa Herescu Năsturel, judeţul Giurgiu, ridicată în secolul XVII, clădire restauratăîn ultimele decenii.