10.07.2015 Views

GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

PODUL MOGOŞOAIEI – POVESTEA UNEI STRĂZI ■ 493analize C.M.I a asigurat o readucere, în limitele posibile, a monumentului la etapactitoririi. Lucrarea a fost realizată 1ntre 1933‐1939 fiind coordonată de arhitectulŞtefan Balş. Acum s‐a renunţat la tencuiala exterioară.. La interior a fost readusă înatenţie fresca iniţială. De la Gheorghe Tattarescu au fost păstrate portretele ctitorilor.A fost ridicată în curtea caselor lui Iordache Creţulescu şi a fost terminatăconstrucţia la 30 septembrie 1722, fiind stabilit modul de administrare, rolulEforiei Biserici Creţulescu. Peste decenii s‐a implicat arhitectul austriac Lipiţerîn „restaurarea” bisericii procedând la modificări care i‐au afectat aspectul. A fostînchis pridvorul, a schimbat intrarea pentru a fi pe latura de sud, a lungit ferestreleunindu‐le pe cele de jos cu cele de sus, a demontat coloana dintre pronaos şi naos, atencuit exteriorul vopsindu‐l în alb. A desfiinţat turla de pe pronaos şi pe naos a făcutuna din lemn. La interior a încredinţat lui Gheorghe Tattarăscu pictarea în ulei pestepictura în frescă a veacului al XVIII‐lea precum şi decorarea catapetesmei. În secolulXX misiunea de restaurare a revenit C.M.I. având în arhitectul Ştefan Balş un atentanalist, observator al intervenţiilor stabilind readucerea construcţiei, în mare măsurăla forma iniţială. Acesta în anii 1959‐1960 a renunţat la cele întreprinse de cătreLipiţer. Pictura lui Tattarăscu care se deteriorase a fost înlăturată. În 1944 pictorulŞtefănescu a pictat turla, restul bisericii rămânând cu pictura secolului al XVIII. Celeîntreprinse după 1990, ca şi proiectele pentru viitorul apropiat sunt preocupări aleparohiei.Vezi nota: 298.1935Exproprierea din 1920 a stat la baza obţinerii de terenuri pentru aplicareaprevederilor reformei agrare care, în anii următori, a împroprietărit pe ţăranii fărăpământ sau cu pământ puţin. Preconizate anterior războiului mondial, reînnoite prindiscursul regelui Ferdinand I în luna martie 1917 la Răcăciuni, judeţul Bacău, înfaţa <strong>unei</strong> unităţi în refacere a Armatei Române, legiferate la Iaşi în timpul războiuluişi aplicate în anii care au urmat. Reforma agrară a contribuit la o importantărestructurare socială a României. Biserica Creţulescu, care primise pe parcursulanilor, ca danii de la ctitori, urmaşi, boieri ş.a., importante suprafeţe de teren, însecolul XIX ajunsese să deţină 200. 000 de pogoane.1936Gheorghe Matei CANTACUZINO.Vezi notele: 740, 2283, 2344.1937Librăria „Buchholz“ astăzi librăria „Dacia”.1938Paul Em. MICLESCU (20 mai 1901, Bucureşti – 22 martie 1994), arhitect,fiul inginerului Emil Miclescu şi al Saşei Greceanu. Absolvent, în 1930, al Şcoliisuperioare de arhitectură din Bucureşti. A proiectat o serie de importante edificii:halele fabricii Ford (1930‐1932), din zona Floreasca, palatul C.F.R. (1937‐1945) încolaborare cu alţi arhitecţi. A contribuit la restaurarea unor monumente în judeţeleArgeş şi Muscel, precum şi la restaurarea bisericii Creţulescu din Bucureşti, împreunăcu arhitectul Ştefan Balş. A proiectat gara din Mangalia, locuinţe şi vile la Bucureştişi Predeal, a făcut schiţe de sistematizarea municipiului Buzău, pentru teatrul în aerliber din parcul Nicolae Bălcescu din Bucureşti Noi (1953).În ultimele decenii s‐a preocupat de restaurarea bisericii Slobozia din Bucureşti.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!