GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

DELA GÂRLĂ ÎN BULEVARD ■ 91de acum trei sferturi de veac. îmi pomenea de celebrul comisar Lesviodax.care purta favoriţi şi barbişon şi umbla vara în veston alb, pantaloni negri şijoben pe cap, de fiorosul Sarandi, ajutorul comandirilor de sergenţi, strânsîntr’o uniformă copiată după a lui Mişu Marghiloman 934 (care‐i fusese şefîntre 1862‐1865): tunică din postav negru cu reveruri şi mânecuţe de catifea,acoperită toată cu găetane de argint, iar, pe o sprânceană, un chipiu franţuzesc,micuţ şi turtit. Sarandi, care imita la uniformă pe Marghiloman, iar la barbăşi mustăţi pe generalul Florescu 935 , era nelipsit în fruntea tuturor cortegiilor,învârtind ochi fioroşi, călare pe un căluţ alb şi, în mână, trecută prin curea,o pilă 936 cu şapte cozi, cu care plesnea, cu nemiluita, pe oricine nu s’ar fi datdestul de repede în lături. În timpurie acelea, Prefectul mergea la parăzi dupăDomnitor, călare în statul major domnesc. Cu timpul, locul i s’a schimbat şis’a luat obiceiul să meargă în capul cortegiilor, în picioare în trăsură, cu ochiispre caleaşca domnească...Călare, în trăsură sau pe jos, prefectul poliţiei, a fost, mai întotdeauna, ofigură populară şi simpatică bucureştenilor, care îi prindeau repede chipul şiapucăturile, şi această afecţiune familiară şi populară s’a întins, rând pe rând,căţelului negru al lui Rasti („şi căţelul lui Rasti, a făcut pe loc pipi”, cântaubucureştenii după prinderea bandiţilor Sdrelea şi Mărunţelu), uniformeide colonel de călăraşi a „cneazului”, mustăţilor albe şi monoclului lui EmilPetrescu, bărbii negre lui Iancu Mitilineu şi bărbii roşii a lui Tzigara, şi‐miaduc încă aminte ce haz făcea generalul Nicoleanu când Mia Apostolescucânta, într’o revistă la „Alhambra” 937 :„De brigadă te‐am văzutDe divizie te‐au făcutŞi‐ţi urăm acum, halalSă te facă mareşal 938 !”LEGAŢIA RUSĂPe locul unde este azi grădina de vară „Colos” 939 îşi avea casele, la mijloculveacului al XVIII‐lea, spătarul Pană Filipescu, 940 ginerele marei postelniceseşi, la începutul veacului trecut, Alexandru Filipescu, 941 poreclit Drăjneanuldupă moşia sa Drajna 942 , din judeţul Prahova.Cu timpul, locul, stăpânit în cele din urmă de Coca Filipescu, a fostvândut, casele boiereşti s’au năruit şi, pe la mijlocul veacului, se înşirau la