GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

240 ■ GHEORGHE CRUTZESCUsolemnă a unităţilor militare combatante în anii 1877‐1878. A fost deciziaConsiliului Comunal de înlocuire a unora din vechile denumiri, printre care şiPodul/Calea Mogoşoaei.75Casa Capşa – începuturile activităţii la anul 1852, destinele firmei familieide aromâni întreprinzători şi receptivi, fiind duse pe mai departe de Constantinşi Grigore, ultimul impunându‐se prin modul cum a acţionat în deceniul optal secolului al XIX‐lea. Cităm în acest sens pe Grigore CAPŞA (4 decembrie1841, Bucureşti – 1902, Bucureşti, cimitirul Bellu, figura 26, locul 2). Copilăriaşi‐a petrecut în ambianţa comerţului cu produse zaharoase, desfăşurat cu succesde membrii familiei. A fost trimis la Paris (1861‐1867) pentru a se specializaîn branşă la cele mai renumite firme. Întreprinzător, bun organizator a ajuns sădea o faimă firmei „Casa Capşa” prin produsele realizate, modul de prezentare şiservire. Renumele l‐a dobândit prin modul cum a ştiut să asigure participarea lamanifestările internaţionale, la asigurarea serviciilor la o serie de acţiuni protocolare.La expoziţia universală din 1867 de la Paris, la cea similară de la Viena din 1873,la cea internaţională de la Paris 1875, la cea de la Bucureşti din 1881, la cea dela Bordeaux din 1883, la cea din Bucureşti din 1886, la cea universală de la Paris1889, au fost treptele unei permanente ascendente creşteri a prestigiului firmei. La1874 achiziţionase casa Slătineanu unde şi‐a desfăşurat anterior activitatea membriifamiliei. El a trecut la extinderea activităţilor integrând într‐un complex laboratorulde produse zaharoase, restaurantul, hotelul. Astfel Casa Capşa a intrat în istorie caloc de reuniune a vieţii mondene. A fost senator, preşedinte al Camerei de Comerţ şiIndustrie.Vezi notele: 837, 1041, 1139, 1170, 1171, 1181, 1192, 1220, 1225.76Capul Podului – Podul Mogoşoaiei a fost trasat din albia râului Dâmboviţaspre nord ajungând în zona de intersectare cu câteva importante drumuri ce asigurauaccesul spre nord, nord‐est, est‐vest. Acest nod rutier a fost definit la timpul respectivCapul Podului, azi fiind Piaţa Victoriei.Vezi notele: 131, 379, 1434.77Livezile Bănesii – o mare latifundie ce a aparţinut unei soţii de ban, care, peparcursul timpului, s‐a diminuat. Ca o amintire a rămas denumirea satului Băneasadin drumul de legătură cu Ploieştiul, azi integrat în perimetrul Capitalei. BăneasaEcaterina Văcărescu, văduva banului Ştefan Văcărescu, a fost şi ctitora bisericiiedificată conform pisaniei între anii 1768‐1792 şi care a fost renovată, consolidată,restaurată în decursul veacurilor XIX‐XX, ultima de amploare a fost realizată în anii1983‐1992. Iniţial a servit ca paraclis al caselor familiei Văcărescu, iar în a douajumătate a secolului al XIX‐lea palatului ridicat conform dorinţei lui GheorgheBibescu care a comandat în 1847 lucrarea arhitectului I. Schlatter.Vezi notele: 379, 596, 1488, 1490.78Ţarigrad – este denumirea dată de popoarele slave Istanbulului, cum s‐anumit după anul 1453, moment al cuceririi de către trupele otomane a oraşuluiConstantinopol, capitala statului bizantin. Denumirea a fost folosită şi în ţărileromâne. Astăzi este marele oraş Istanbul dezvoltat pe ambele maluri ale Bosforului.