GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

68 ■ PODUL MOGOŞOAIEI – POVESTEA UNEI STRĂZIPe întinsul loc mărginit azi de Calea Victoriei şi străzile Carol, Smârdanşi Stavropoleos, era, odinioară, vechea vatră a Bălăcenilor 635 . De când s’auaşezat aci Bălăcenii? Un cântec vechiu spune că Domnul care a descălecatBucureştii, se sfătuia cu un Bălăceanu unde să aşeze oraşulŞi Bălăceanu ziceaSă‐l facă la Balaci 636Că sunt ziduri începuteMăre! Şi neisprăviteDar Voevodul 637 a făcut Bucureştiul lângă Dâmboviţa,Că e apă de spălatŞi câmp mare de‐alergat!Şi, de bună seamă, a dat lui Bălăceanu loc întins lângă curtea lui, pe caresă‐şi facă casă mare şi paraclis, că boieri mai mari ca dânsul nu erau nupomeneşte cronica ţării de Bălăceanu Constantin 638 , care era capul oştilor luiMircea cel Mare? Şi n’o fi fost acest Constantin nepotul sau strănepotul luiBalaciu „cu capul negru”, care s’a luptat ca un leu în Serbia, în timpul luiRadu Negru, şi pe care‐l pomenesc baladele sârbeşti? Căci erau toţi „nebuni devitejie”, spune cronicarul.Poate că până în ziua de azi şi‐ar fi păstrat Bălăcenii locul lor din podulMogoşoaiei dacă Constantin Brâncoveanu n’ar fi nutrit o ură 639 adâncăîmpotriva lui Constantin Aga Bălăceanu. Şi îl ura fiindcă era ginereleduşmanului său de moarte, Şerban Vodă Cantacuzino, fiindcă adusese penemţi în ţară cu gândul să‐l răstoarne pe Brâncoveanu şi, cine ştie, poatefiindcă îi era vecin, pe vremea aceea curţile Brâncoveneşti şi Bălăceneşti fiindmegieşe.Anul 1690 văzu prăbuşirea Bălăcenilor. După ce Constantin Aga fu ucisîn bătălia dela Zărneşti 640 , Vodă porunci să i se taie capul şi să‐l aducă înBucureşti. Şi mai porunci să se dărâme casele Bălăceanului, şi să fie făcute unacu pământul, iar pe locul lor să se aşeze capul. înfipt într’o suliţă. 641A stat capul un an şi jumătate în ploaie şi în soare, „la vedenia şi spaimatrecătorilor”. Şi apoi. când nu mai era decât o ţeastă albă, l‐au aruncat,Dumnezeu ştie unde.Apoi Brâncoveanu confiscă locul în folosul său. Dar amintirea vechilorstăpânitori a rămas multă vreme vie în popor care, până prin jumătateaveacului trecut, mai zicea încă: mahalaua Bălăceanului, locul Bălăceanului,biserica Bălăceanului...Pe cea mai mare parte a locului confiscat, Constantin Brâncoveanu ridicăhanul care până la dărâmare i‐a purtat numele: Hanul lui Constantin Vodă. 642Era un han mare, bine clădit; călătorii îl citează întotdeauna al doilea