GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

520 ■ GHEORGHE CRUTZESCU2167Barbu B. VLĂDOIANU (1812 sau 1813‐1876, Bucureşti, cimitirul Bellu,figura 11, locul 10), fiul lui Barbu Vlădoianu, armaşul şi al Uţei; militar de carieră,general, şef al oştirii la 1859, ministru în 1860, primar al Capitalei la 1864 şi 1872.2168Este vorba de cei care doreau readucerea la conducerea Ţării Româneştia fostului domn Gheorghe Bibescu. Definiţia este însă improprie, deoarece, cumajoritate absolută în Adunarea Electivă, ei n‐au reuşit să impună o candidatură caresă fie acceptată. Acţionând dezbinat, pregătind practic terenul pentru propunereasusţinută de mase la momentul oportun, de a alege salvator ca domn al ŢăriiRomâneşti pe domnul Moldovei, formulă care, fără a încălca prevederile Convenţieidin august 1858 de la Paris, dădea o rezolvare favorabilă dorinţei de unitate, deprefaceri radicale în structura social‐politică care să conducă poporul român laindependenţă.2169Aristide LECCA (1867‐1926, Bucureşti, cimitirul Bellu Militar figura 8,locul 57), pregătire şi carieră militară, general.2170Ion AGARICI om politic, deputat.2171Chiaburi – aici cu sensul de cei avuţi, cu bani câştigaţi uşor, fără trudă.2172Strada Alexandru Lahovari, fostă Biserica Albă. Astăzi se numeşte GeorgeEnescu şi asigură legătura între Calea Victoriei şi Bd. Gheorghe Magheru.2173Calea Dorobanţilor, fostă Herăstrăului, fostă uliţa Fierăstrăului a cunoscuto complexă evoluţie. Fragmentată, tronsonul dintre Calea Victoriei şi bulevardulGheorghe Magheru astăzi se numeşte strada George Enescu.Vezi notele: 210, 249, 415, 596, 1179, 2200.2174Biserica Albă din Calea Victoriei nr. 110, ridicată de preotul Neagu Dârvaşşi jupâneasa Vişa, la începutul secolului XVIII. Numele ctitorului a fost perpetuatmult timp şi de mahalaua ce se afla în parohia acestei biserici. La începutul secoluluiXIX avea şi chilii ce au fost însă demolate la sfârşitul secolului. Biserica a fost avariatăde cutremurul din 1802 şi a fost refăcută de Nicolae Trăznea, mare clucer, şi soţia saMaria. Lucrarea a fost gata la 20 noiembrie 1827. la 1873 a fost renovată, cu careprilej a fost pictată de către Gheorghe Tattarescu.Vezi notele: 269, 1179, 2154.2175Cutremurul din anul 1804 – este cel din 14 octombrie 1802.2176Grigore IV Vodă, domn al Ţării Româneşti între 30 iunie 1822 – 29 aprilie1828, decedat în 1834.Vezi notele: 176, 237, 1271, 1296, 1332, 1357.20 iulie.2177Proorocul Ilie Tesviteanul – se serbează de către biserica creştină ortodoxă la2178Jeţurile – scaune înalte cu spetează şi braţe. În biserică se aflau două jeţuri,unul pentru conducătorul ţării, iar altul pentru conducătorul bisericii (patriarh,mitropolit). Aceste piese de mobilier erau lucrate cu multă atenţie, astăzi multe sunt