GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

288 ■ GHEORGHE CRUTZESCU381Palatul fusese dobândit de domnul Constantin Brâncoveanu în urmasancţionării ca hiclean al spătarului Toma Cantacuzino în momentul când acesta la1711 se alăturase Rusiei în confruntarea cu Imperiul Otoman. În lipsă sancţiuneadusese la confiscarea bunurilor acestuia. A servit pentru găzduirea temporară a unoradin copiii domnului.Vezi nota: 1360.382Dealul Mitropoliei – formulare eronată încetăţenită şi bine ancorată înlimbajul curent al bucureşteanului care uită cele dobândite în clasa a treia primarăca noţiuni elementare de geografie; dealurile au înălţimi de la 500‐600 m. Vezi zonadealurilor subcarpatice la nord‐est de Ploieşti. În acest caz prin activitatea râuluiDâmboviţa, cât şi a ceea ce a fost Gârliţa ce‐şi avea traiectul pe actuala stradă 11 iuniea rămas ca un pinten răzleţ în respectiva luncă mamelonul definit iniţial „DealulPodgorenilor” relevând valorificarea în trecut a curbelor de nivel cu plantaţii de viţăde vie. Treptat, în veacul al XVII‐lea, prin lucrările de edificare a mănăstirii, ctitorie adomnului Constantin Şerban Basarab (Cârnul) şi a doamnei Bălaşa, devenită în scurttimp sediul bucureştean al Mitropoliei Ungrovlahiei, construcţiile în completareridicate ulterior au înlăturat activitatea podgorenilor.Vezi notele: 41, 102, 490, 1570, 2031, 2092.383Mitropolia Ungrovlahiei – de la înfiinţare în 1359 a fost găzduită de oraşulCurtea de Argeş până la 16 august 1517 când a fost transferată în capitala ţării latimpul respectiv, la Târgovişte, unde şi‐a desfăşurat activitatea până în a doua jumătatea secolului al XVII‐lea când s‐a impus ca necesitate de a fi adusă la Bucureşti, cu otemporară găzduire în incinta ansamblului bisericii Sf. Gheorghe Vechi de unde afost transferată în noua ctitorie a lui Constantin Şerban Basarab.Vezi notele: 1519, 1691, 2330.384Copiii domnitorului. Constantin Brâncoveanu a avut 7 fiice: 1) Stanca(1676‐1714); 2) Maria (circa 1678‐1697); 3) Ilinca (circa 1682) căsătorită cu: 1)Scarlatache sin Alexandru Dragomanul Mavrocordat decedat la 28 iulie 1699; 2);Şerban vel logofăt şi vice spătar, sin Şerban vel logofăt Grecianu; 4) Safta (circa1686 – aprilie 1747) căsătorită cu Iordache Creţulescu, vel cămăraş şi apoi vel vornicdecedat în 1746, ctitori ai bisericii Creţulescu, au avut 4 băieţi şi o fată; 5) Ancuţa(circa 1691) căsătorită la 20 mai 1705 cu Nicolae Postelnicul sin Iordache Ruset, velvistier; 6) Bălaşa (circa 1693‐1752) căsătorită la 31 octombrie 1708 cu ManolacheLambrino, sin Chiriţă Andronache, biv vel Ban al Craiovei, 1745, n‐au avut urmaşi;7) Smaranda (circa 1696) căsătorită în 1712 cu Constantin Postelnicul şi vel Sluger,sin Grigore Băleanu, vel logofăt.Vezi nota: 1922.385Prin lucrările de amenajări stradale, biserica Sf. Spiridon (vechi) din stradaVânători, în imediata apropiere a ansamblului blocului turn („Gioconda”) a fostpractic pe jumătate îngropată în pământ. În trecut, anterior trasării actualului cursal Dâmboviţei se afla pe malul stâng, în apropierea podului Cilibiului botezat astfeldupă numele lui Cantacuzino. Pisania bisericii, scrisă în limbile greacă şi arabă,aminteşte de anul 1747, pomenindu‐l pe ctitorul ei Constantin Mavrocordat. De