GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

482 ■ GHEORGHE CRUTZESCUreorganizator al învăţământului în limba elenă, devine colaborator apropiat alepiscopului Iosif al Argeşului şi al mitropolitului Grigorie. Episcop al Buzăului dinaprilie 1826 până la 30 noiembrie 1846. Bun organizator, gospodar, preocupat deformarea de cadre, de restaurarea edificiilor din eparhia sa. Reactivează tipografia,înfiinţează şcoala de muzică şi pictură condusă de Nicolae Teodorescu şi seminarul.1837Episcopul Argeşului Ilarion.Vezi notele: 453, 548, 598, 1969, 1984.1838Alexandru Gr. GHICA (1790 sau 1801‐1855 sau 1857, Bucureşti,înmormântat la mănăstirea Sărindar, osemintele aduse la cimitirul Bellu, figura 29,locul 6), fiul lui Grigore Ghica, strănepotul lui Scarlat Ghica vv. Poreclit CăciulăMare. Logofăt. În calitate de mare spătar, devine şeful oştirii nou înfiinţate. În 1842candidează pentru tron. Căsătorit cu Zoe Gr. Cantacuzino‐Paşcanu decedată în1873.1839Podul Beilicului e actuala Cale Şerban Vodă.Cazarma era vizavi de biserica Sf. Spiridon Nou. Clădirea a cunoscut consolidări,renovări, adaptări fiind folosită în secolul XXI pentru învăţământul superior.1840Autorul se referă la anii ocupării Bucureştiului de către armatele inamice,perioadă care a facilitat numeroase acte de jaf ale bunurilor din casele cetăţenilorunde au fost cartiruite asemenea trupe. Sistemul rechiziţiilor de materiale strategicea deschis calea liberă abuzurilor din partea ocupanţilor. Aceste „mărunte” acte sealăturau sistematicei exploatări prin ordine şi ordonanţe ale comandamentelor deocupaţie.1841Planul cel mare a fost întocmit în anii 1844‐1846 de către echipa maioruluirus Rudolf Artur Borroczyn de obârşie austriacă.1842Târnosire.Vezi nota: 1773.1843Canoanele – percepte ale religiei incluse ca norme necesare de a fi respectatede slujitori.1844Havuz – bazin cu fântână arteziană.1845Masă, pristol.Vezi notele: 1112, 1773, 1781, 1842.1846De fapt, această coloană nu a fost ridicată la 1890, ea a fost amplasată pelocul menţionat anterior ridicării Ateneului Român (1886‐1888). La 1888 aceastăcoloană deranja, nefiind în relaţie cu edificiul nou înălţat, fapt care a impus mutareaei într‐un nou amplasament. Şugubeţii i‐au spus „chibritul lui Pake”, deoareceoperaţia de mutare s‐a făcut în timpul când primar al Capitalei era EmmanuelProtopopescu‐Pake. Noul amplasament n‐a fost cel definitiv, viitorul i‐a rezervat noimutări. Într‐o primă etapă a fost reamplasată pe noul bulevard (axul Vest‐Est) deschisprin strădania primarului Protopopescu‐Pake. La 1903, când s‐a decis că acolo estelocul cel mai potrivit pentru monumentul C.A. Rosetti, a fost înlăturată. Ulterior afost aşezată în piaţeta (Rond) de pe bulevardul principesa Maria. La 4 martie 1977