GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

290 ■ GHEORGHE CRUTZESCUsuperioare la Pesta şi Viena, doctor în medicină, specializare cu Pasteur, Koch,Virchow şi Cornil ca bacteriolog, profesor universitar la Budapesta şi Bucureşti.Organizator al cercetărilor bacteriologice, al institutului antirabic, popularizator alştiinţelor, membru al Academiei Române şi al altor prestigioase instituţii de ştiinţăşi cultură din toată lumea. A folosit temporar spaţiul vechiului palat brâncovenescpentru activitatea tinerelor instituţii de cercetare înfiinţate la 28 aprilie 1887preluând experienţa dobândită de Institutul Paster din Franţa, până la mutarea lor înedificiile special construite pe Splaiul Independenţei.Vezi nota: 394.394Mutarea a fost realizată în 1899, clădirea special edificată pentru a asiguraactivităţile anterioare în domeniile patologiei şi bacteriologiei având însă şi cameresterile, institutul antirabic cu dispensarul respectiv, muzeu, bibliotecă, săli pentrulucrări practice de anatomie patologică şi bacteorologie, săli de autopsie, terenullimitrof găzduind şi o crescătorie de animale, grajd.Vezi nota: 393.395Teatrul Regina Maria – şi‐a desfăşurat activitatea în localul care a găzduitulterior, din 1950, Teatrul de Operetă.Teatrul de Operetă – îşi are obârşia ca activitate scenică din timpul evenimentelorde la 1848, ulterior diversele scene, grădini de vară servind la găzduirea unorasemenea spectacole. După cel de al doilea război mondial în clădirea fostuluiteatru „Regina Maria”, de pe vatra fostelor case ale Floreştilor din fosta mahala „Sf.Apostoli” a fost constituit ca unitate distinctă TEATRUL DE OPERETĂ care areunit valoroşi interpreţi, valoroase voci. Ani de zile teatrul a fost condus de IonDacian, numele fiindu‐i perpetuat prin botezarea teatrului cu numele său. La lansarealucrărilor de construcţie a metroului şi canalizări râului Dâmboviţa clădirea a fostdemolată, teatrul primind găzduire în sala studio din complexul Teatrului Naţional.Aşa s‐a ajuns la actuala denumire: TEATRUL NAŢIONAL DE OPERETĂ „IONDACIAN”.396Tir – din vestigiile care aminteau de activitatea sportivă a generaţiei de la1877 mai rămăsese până acum câtăva decenii bazinul de înot amenajat între salateatrului şi biserica Sf. Spiridon Vechi. Prin anii ’60 ai secolului XX a fost desfiinţat.Azi amenajarea metroului a inclus acest teren, aici fiind amplasate prize de aerisire atunelului. Numele de Tir vine de la societatea care, în deceniul premergător actuluiIndependenţei de Stat a promovat o serie de acţiuni de a pregăti pe cetăţeni dinpunct de vedere militar. Societatea Română de arme, gimnastică şi dare la semn,înfiinţată la Bucureşti, la 17 mai 1862 a amenajat în acest scop diverse terenuripentru demonstraţii şi concursuri.397Planşeul Dâmboviţei – în deceniul premergător publicării cărţii, ediliiCapitalei au considerat util realizarea unui planşeu peste apa Dâmboviţei întreactuala Piaţă a Naţiunilor Unite şi Splaiul Unirii, bulevardul Dimitrie Cantemir. Peaceastă cale s‐au obţinut, în anul 1936, trei zone de circulaţie rutieră şi pietonală şidouă fâşii de verdeaţă.398Fluviul Sena – străbate Parisul, având atât funcţie peisagistică, cât şi