GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

PODUL MOGOŞOAIEI – POVESTEA UNEI STRĂZI ■ 499redactarea noilor legislaţii. În 1831, mare vornic, a comandat oştirea Ţării Româneşti.Cu Ion Câmpineanu a format opoziţia faţă de domnitorul Alexandru Ghica de la1834 şi până în 1837. În 1842 era candidat la domnie, în 1843 secretar de stat. Aavut contribuţii la elaborarea documentelor de înlăturare a regimului vamal dintreŢara Românească şi Moldova; a elaborat legea pentru dezrobirea ţiganilor. Dupăabdicarea lui Gheorghe Bibescu, boierii au ales o căimăcămie formată din TeodorVăcărescu, Emanoil Băleanu şi mitropolitul Neofit. Măsurile luate contra elementelorrevoluţionare au impus îndepărtarea celor trei caimacami. În timpul revoluţiei dela 1848 s‐a aflat în rândurile opoziţiei. A fost membru al căimăcămiei constituităde boieri după retragerea membrilor Guvernului Provizoriu la Târgovişte, la 28‐29iunie. la 1850 şef al departamentului Din Lăuntru, preşedinte al Înaltului Divan,caimacam după abdicarea lui Barbu Ştirbei. Peste ani, a fost din nou caimacam alŢării Româneşti în timpul evenimentelor care au precedat Unirea Principatelor,împreună cu I. Manu în 1858‐1859, candidat la domnie în 1859. Căsătorit cu Elena(Sultana) Bălăceanu (1820‐1865).Vezi notele: 1920, 2017, 2338.1982Constantin CÂMPINEANU.Vezi nota: 1835.1983Ioan /Ion / CÂMPINEANU (1798 – iunie 1863, Bucureşti, cimitirul Bellu,figura 27, locul 4), fiul stolnicului Scarlat Câmpineanu şi al Ruxandrei Cândescu,frate cu Constantin Câmpineanu. Om politic, s‐a dedicat carierei militare şi politice,orator, apărător al drepturilor naţionale în Adunarea Obştească de la 1834, deputat,militant pentru reformele care să metamorfozeze societatea românească, facilitândUnirea şi Independenţa. La reînfiinţarea armatei în Ţara Românească a devenit ofiţer,ajungând până la gradul de colonel. S‐a implicat atât în viaţa politică, cât şi în ceaculturală, alăturându‐se lui Dinicu Golescu, Ioan Heliade Rădulescu la constituireaSocietăţii Literare. La iniţiativa Rusiei de a se introduce în Regulamentul Organicarticole adiţionale el s‐a opus în calitate de membru al Obşteştii Adunări. Subpresiunea Porţii Otomane Obşteasca Adunare a Ţării Româneşti, la 10 mai 1838, avotat articolul adiţional care prevedea obligativitatea ca orice modificare în legislaţiaţării să fie aprobată de puterea suzerană şi cea protectoare. A fost unul din iniţiatoriişi fondatorii Societăţii Filarmonice înfiinţată la 1835. Exilat, în anul 1840 a călătoritîn Franţa şi în Anglia, la încercarea de a se reîntoarce în ţară a fost arestat de guvernulaustriac şi predat autorităţilor române, ulterior închis la Mărgineni şi la Plumbuita.Eliberat la 1841. Conducător al Societăţii Filarmonice. Candidat la domnie în1842. În timpul revoluţiei de la 1848 a fost ales membru al Guvernului Provizoriu.Membru în guvernul provizoriu de la 1848, apoi ministru în timpul căimăcămiei.de finanţe, în perioada 25 septembrie 1848 – 1 mai 1849. Căsătorit cu EcaterinaDudescu.Vezi notele: 454, 1027, 1779.1984Hilarion, episcopul Argeşului.Vezi notele: 453, 548, 598, 1837, 1969.1985Ioan Răducan VOINESCU, zis Voinescu I (? – 1866, Bucureşti, cimitirul