GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

PODUL MOGOŞOAIEI – POVESTEA UNEI STRĂZI ■ 279anii 1806‐1807. Ulterior, în secolul XX a fost mutată în curtea caselor Creţulescu,temporar sediu al Muzeului româno‐rus, actualul sediu al Muzeului LiteraturiiRomâne.338Petersburg.Vezi notele: 305, 312, 968, 1009, 1201, 1203, 1834, 1862, 2041.339Ciuma lui Caragea – a bântuit în anul 1813. Au fost luate măsuri deizolare a celor îmbolnăviţi, de pază şi de curăţenie. Ele au fost diferenţiate dupăstarea socială a pacientului, ca de pildă, măsurile adoptate la 1, 30 iulie 1813. Întoamna aceluiaşi an s‐au luat măsuri speciale pentru spălarea, afumarea, curăţireaşi aerisirea caselor. Oamenii Lazaretului au avut misiunea să umble din casă în casăpentru a constata cum sunt aplicate prevederile stabilite. În lunile iulie‐august 1813,la Bucureşti se îmbolnăveau 16‐20 persoane pe zi. Boala s‐a răspândit în toamnă şia ajuns la maximum de intensitate în iarnă când s‐au înregistrat 80‐100 de cazuri deîmbolnăviri pe zi. Numai în Bucureşti au decedat în decursul epidemiei de ciumăcirca 25.000‐30.000 de oameni (iulie 1813 – iunie 1814), oraşul având pe atunci80.000 locuitori. În 1816 ciuma a reapărut în câteva sate din judeţul Slam Râmniccu capitala la Focşani Munteni. Cu acest prilej s‐au luat măsuri pentru protejareaCapitalei. În acest sens s‐au rezervat câteva camere la mănăstirea Cotroceni pentrucei bogaţi, iar pentru cei săraci s‐au pus la dispoziţie camere la spitalul de la Dudeşti.În ambele locuri erau internaţi cei la care se manifestau simptomele bolii.Vezi notele: 259, 320, 503, 564, 1593, 1654, 1947, 2008.340Porţile de piatră ale caselor Ghica se ridicau în zona unde astăzi este spaţiulverde din faţa sălii Majestic a teatrului „Odeon” de pe Calea Victoriei.341Societatea ştiinţifică literară „Tinerimea Română” – a fost creată în condiţiilepromovării Independenţei de Stat, din iniţiativa elevilor de la gimnaziul „MateiBasarab”, promotor fiind Nae S. Dumitrescu care, ulterior, îmbrăţişând carieradidactică a preluat conducerea acesteia timp de decenii. Activităţile s‐au desfăşuratîn spaţii închiriate până la declanşarea acţiunii de edificare a unui local propriul.Lucrare de anvergură menită a asigura condiţii de bună desfăşurare a tuturorcompartimentelor, clădirea a fost proiectată de arhitecta Virginia Andreescu HARET,edificată pe Bd. Schitu Măgureanu – strada Gutenberg.342Casa Lenş din Calea Victoriei nr. 133, cunoscută astăzi ca Lenş‐Vernescu,a fost ridicată la 1820 pentru marele logofăt al dreptăţii, Filip Lenş (1777‐1853).Familia Lenş îşi trage obârşia din negustorul francez Lin Chon. După decesullui Filip Lenş, casa a adăpostit Ministerul de Război. În anul 1886 a ajunsîn proprietatea lui Gheorghe Vernescu. Acesta i‐a comandat lui Ion Mincurestaurarea edificiului. Între anii 1887‐1889 interioarele au fost pictate de cătreG.D. Mirea.Vezi notele: 1330, 1769, 1977.343Zavera – termen care defineşte o răscoală, însă pentru 1821 face referinţăpredilect la acţiunea eteriştilor împotriva stăpânirii otomane pentru a dobândiindependenţa.Vezi nota: 1324.