GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

PODUL MOGOŞOAIEI – POVESTEA UNEI STRĂZI ■ 345aur. Ne referim predilect la tâmplă şi ramele icoanelor. În deceniile următoare alesecolului al XIX‐lea au fost întreprinse diverse lucrări de întreţinere. Din anul 1888a devenit biserică parohială. Declanşarea lucrărilor pentru ridicarea Palatului Poştelora impus, în 1903, demolarea turnului clopotniţă şi a hanului, biserica rămânând,pentru decenii, încadrată de o mică grădină care îi punea în evidenţă arhitectura.La 1907‐1910 arhitectul Jean Pompilian a realizat lucrări de renovare şi consolidare.Cutremurul din 1940 i‐a afectat turlele care au fost refăcute imediat cu caracterprovizoriu căpătând conturul de azi prin lucrările din perioada anilor 1971‐1973.Hramul bisericii este sărbătorit la 8 septembrie, Ziua Naşterii Maicii Domnului. Înincinta lăcaşului sunt păstrate moaşte de la Sf. Mucenic Ciprian. În ultimele deceniiale secolului al XX‐lea din ordin au fost construite blocuri care flanchează agresivlăcaşul de închinăciune.Construcţia bisericii în formă de navă are dimensiunile de 23,50 x 12 m avândîn compunere următoarele spaţii: şapte trepte de piatră asigură accesul în miculpridvor deschis (3,50 x 3,50 m), având partea superioară sprijinită pe largile arcadesusţinute pe patru coloane de piatră. Urmează pronaosul de formă pătrată acoperit cuo boltă în leagăn. Un cafas găzduieşte formaţiunile corale participante la oficierea Sf.Slujbe. La limita dintre pronaos şi naos, pe latura nordică este ataşat amvonul la careeste asigurat accesul pe o mică scară. Un spaţiu mai larg îl are naosul de formă pătratăcu latura de 12 m. Caracteristic este modul cum la interior sunt sugerate absidelelaterale. Spaţiul naosului este dominat de turla sprijinită pe patru arce cu descărcarepe masiva zidărie a respectivului spaţiu, locuri de amplasare şi a celor patru turle maimici şi mai zvelte ce o flanchează pe cea mare. Ultimul spaţiu este absida altaruluide formă semicirculară spre est având în compunere un mic spaţiu pe latura nordicăcare serveşte de proscomidie, iar pe cea sudică spaţiul diaconiconului asigurând pe omică scară accesul direct al personalului oficiant în Sf. Altar.Lumina de zi a interiorului este asigurată de ferestrele cu vitralii având casubiecte redarea unor sfinţi. În pronaos se află pe fiecare latură câte două ferestre, înnaos câte trei iar în absida altarului alte trei cărora se alătură şi mica ferestruică dinproscomidie cu funcţionalitate predilectă de aerisire.Din elementele dotării interioare reţin atenţia policandrele de factură orientalăconfecţionate din alamă, donate de tatăl colecţionarului Dimitrie Papasoglu, care, pela 1830, locuia în hanul respectivei mănăstiri. În faţa altarului este păstrată racla cumoaştele Sf. CiprianO distinctă ţinută, remarcată cu uşurinţă de oricare trecător, o creează modulde realizare diferenţiată a înălţimilor fiecărui spaţiu precum şi modul de tratare apereţilor exteriori, având suprafaţa tencuită pe care sunt plasate, cu efect decorativ,elemente ornamentale din cărămidă roşie. Astfel sunt decorate zona superioară aexteriorului pridvorului, timpanul pronaosului prevăzut în zona dominantă cu miciocniţe, baza pătrată a turlelor octogonale de pe naos şi zona superioară a acestora.Atât ansamblul monahal al trecutului cât şi biserica parohială, în decursulanilor de existenţă, depăşind vicisitudinile provocate de calamităţile naturale darşi urgia unora, a înregistrat numeroase evenimente ce, într‐un mod sau altul, suntcomponente ale istoriei oraşului şi chiar a ţării.Vezi notele: 99, 769, 830.