GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

6 ■ GHEORGHE CRUTZESCU* * *„Cartea bună este cel mai desăvârşit diplomat,cel mai iscusit strateg. Cărţile au trezit conştiinţele,le‐au dat impuls către lumină, ele au pregătit rânduride oameni pentru marile revoluţii.”Eusebiu Camilar 1 , Cărţile săgetătoruluiLectura unei cărţi generează fireasca întrebare cine este realizatorultextului. O asemenea preocupare au avut‐o şi lectorii cărţii PodulMogoşoaiei – povestea unei străzi, apărută în librăriile anului 1944, tocmaicând tăvălugul răsăritenilor era şi mai eminent prin venirea purtătorilorde stea roşie, aceştia fiind nu numai comportamental fideli vechilormetehne ale înaintaşilor ce hălăduiseră adesea pe plaiurile româneşti, celmai adesea odată sosiţi uitau să se mai reîntoarcă la vetrele lor, cele aflatefiindu‐le de tihnită şedere. Cartea oferea cititorilor o prezentare a unorevenimente şi biografii ce deveniseră notorii în memoria colectivă. Uneletradiţionale componente ale unei cărţi lipseau şi, ca atare, cititorii trebuiausă se mulţumească cu rândurile savuroasei prezentări ce provoca ca lecturasă o completezi la ieşirea în stradă pentru a constata ce mai ajunsese pânăla respectivul deceniu, iar atunci când metamorfoza preschimbase parţial sautotalmente locurile respective, să recurgă la vechi desene, fotografii sau relatăricomplementare din partea celor mai vârstnici care astfel aveau prilejul săderuleze vechi amintiri. Cartea s‐a bucurat de o rapidă absorbţie. Din păcate,evenimentele care au urmat au contribuit la risipirea multora din arhivele 2care ne‐ar fi putut furniza informaţiile cu care să formulăm cu precizie câteexemplare au fost tipărite şi alte detalii care constituiau „biografia” cărţii. Certeste că perioada de la sfârşitul anilor 1943‐1944 a constituit şi o dificultateîn buna aprovizionare a tipografiilor cu materialele necesare. Dificultăţiîntâmpinau tipografiile şi în privinţa personalului, mulţi fiind mobilizaţiîn armată, iar utilajele, prin penuria provocată, resimţeau lipsa pieselorde schimb. Toate acestea au contribuit şi în cazul titlului supus atenţieipresupunem la un tiraj redus. Cele petrecute prin prezenţa eliberatorilorocupanţi au constituit motiv ca despre autor să nu se vorbească, tăcereperpetuată pentru multe decenii ulterioare.Gheorghe Gh. CRUTZESCU s‐a născut 3 în Bucureşti la 12 noiembrie1890, fiind fiul militarului de carieră Gheorghe şi al Constanţei, născutăLocusteanu 4 . Copilăria i‐a oferit prilejul să cunoască multe din locurilefrecventate de membrii familiei, o serie de rude 5 avându‐şi locuinţele chiarpe artera căreia, peste ani, el îi va realiza o concludentă evocare. Au urmat