GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

322 ■ GHEORGHE CRUTZESCU632„Apelpisiţii”, apelpesit – persoane exasperate de stările existente de naturăsocială, economică, culturală în ţările române în neconcordanţă cu evoluţia societăţiiEuropei occidentale, desconsiderate de potentaţii timpului care le considerau a finişte exageraţi, dezaxaţi, buni de legat şi alte asemenea formulări defăimătoare.Vezi nota: 1640.633Filfison – termen prin care erau definiţi tinerii reveniţi de la studii dinoccident care afişau puncte de vedere ce erau apreciate ca adevărate blasfemii la adresavechilor reguli considerate intangibile de vârstnicii conservatori. Această prăpastieîntre concepţiile generaţiilor a determinat pregătirea şi declanşarea unor evenimenteca cele de la 1821 şi mai ales 1848.634Referinţă la conflictul armat declanşat de Franţa la 19 iulie 1870 împotrivaGermaniei soldat însă la 10 mai 1871 cu înfrângerea Franţei, înlăturarea luiNapoleon al III‐lea, respectiv al celui de al doilea Imperiu Francez, naşterea celei dea treia Republici Franceze, la unificarea Germaniei şi formarea Imperiului German.Franţa a fost nevoită să cedeze ca despăgubiri de război provinciile Alsacia şi Lorena.În România ostilitatea la adresa Germaniei a condus la organizarea unei acţiunimenită să înlăture pe domnitorul Carol I. O defecţiune a condus la o pripitădeclanşare a acţiunii la Ploieşti, compromiţând planul care preconiza o declanşaresincronă pe întreg teritoriul ţării. Cel care s‐a afişat ca „revoluţionar” a fost CandianoPopescu.635Familia bălăcenilor s‐a afirmat în viaţa politică la sfârşitul secolului XVII,în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, ca rivală. În secolul XIX IoanBĂLĂCEANU (1825‐1914) a participat la revoluţia de la 1848, a fost ministru şidiplomat.Vezi nota: 98.636Balaci – localitate în NV judeţul Teleorman. În veacul al XVIII‐leaproprietarul Bălăceanu aprecia că teritoriul acesteia era situat într‐un punct central alŢării Româneşti şi, ca atare, considera necesară o viitoare mutare a capitalei în aceaaşezare, putând astfel asigura printr‐o bună reţea de drumuri legătura eficientă cu celemai îndepărtate judeţe. De la gând a trecut la fapte realizând o serie de construcţii,urmând ca în eventualitatea preluării tronului ţării, ca cel mai îndreptăţit urmaş allui Şerban Cantacuzino, să contribuie efectiv la această reformatoare schimbare princontinuarea operei constructive.637Numeroşii predecesori ai lui Constantin Brâncoveanu, începând cu Mirceacel Mare (Mircea cel Bătrân), domn al Ţării Româneşti în anii 1386‐1418.638Referinţă la un urmaş căruia i‐a fost atribuit acelaşi prenume. Acestaa fost aga Constantin BĂLĂCEANU (? ‐1690, Zărneşti), rival al lui ConstantinBrâncoveanu, partizan al apropierii de Austria, mort în luptele de la Zărneşti.Procesul de instaurare a regimului austriac în Transilvania la sfârşitul secolului XVIIa fost realizat printr‐o suită de acţiuni militare precedate însă de o subtilă imixtiunemenită a sparge unitatea necesară unei bune apărări. La 15 aprilie 1690 principeleMihai Apafi a decedat, fiind proclamat urmaş fiul său, Mihail Apafi II. Schimbarea