GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

PODUL MOGOŞOAIEI – POVESTEA UNEI STRĂZI ■ 459Neofit ajuns patriarh ecumenic. A fost ucenic al mitropolitului Grigore II, egumenla Căldăruşani, contribuind la restaurarea acestei mănăstiri în 1778. Membrual delegaţiei la împărăteasa Ecaterina şi contele Orlof. Colaborator apropiat almitropolitului Grigorie II în editarea unor cărţi; în 1780 a devenit episcop alRâmnicului, având şi aici o bogată activitate de editor. În Bucureşti a zidit o cişmeacare a dat numele zonei înconjurătoare. În 1793 şi‐a dat demisia ca urmare, se pare,a unui conflict cu domnul Ţării Româneşti, Alexandru Moruzzi (1793‐1796), şiînlocuit cu episcopul Buzăului, Dositei. Filaret s‐a retras la mănăstirea Căldăruşani.A decedat în 1794, lăsând prin testament fonduri pentru îngrijirea copiilor orfani.1653Afieroseşte – aici cu sensul de a preda, a dona.1654Ciuma, pestă – boală infecţioasă contagioasă cu urmări deosebit de graveîn evoluţia ei, multe organisme neputând depăşi stadiile de manifestare, pacientuldecedând. Cărăuşii vinovaţi de răspândirea epidemiilor sunt rozătoarele. Boalaare condiţii de răspândire în locurile unde igiena nu este respectată, curăţenia nueste în atenţia factorilor responsabili, la declanşarea epidemiei nu se acţionează cupromptitudine pentru izolarea şi tratarea celor îmbolnăviţi. Ca şi holera ambianţaconflictelor militare facilitează apariţia şi răspândirea epidemiei. În veacuriletrecute ciuma, holera şi alte boli transmisibile au condus la incredibile decimări alepopulaţiei.Vezi notele: 320, 564, 1947, 2008.1655Testament – măsura adoptată de către mitropolitul Filaret la 1794relevă modul cum reprezentanţii B.O.R. se preocupau de realizarea condiţiilorunei prompte şi eficiente intervenţii în caz de ivire a cazurilor de ciumă. Au fostnumeroase iniţiativele când pe lângă mănăstiri au fost înfiinţate spitale sau când, înlocuri izolate, au fost create „lazarete” pentru tratarea celor cu boli „contagioase”.1656Radu GOLESCU.Vezi notele: 163, 1975.1657Barbu VĂCĂRESCU (? ‐1831), spătar la 1782, mare vistier la 1821, mareban, caimacam la 1827.Vezi notele: 104, 165, 1590, 1651, 2330, 2391.1658Grigore BĂLEANU (? ‐1842).Vezi notele: 934, 995, 1919, 1459, 1520, 1980.1659Grigore M. SUŢU (1771‐1836), fiul lui Mihail Suţu şi al Sevastei la naştereCalimaki. Caimacan căsătorit cu Sevasta Dudescu.1660Vodă Ioan CARAGEA.Vezi notele: 126, 140, 217, 420, 452, 1141, 1304, 1388, 1979, 2083, 2287.1661Este vorba de Nectarie (? – 13 septembrie, Braşov), mitropolit de la16 decembrie 1812 până la 1819. Grec de obârşie, fost episcop de Râmnic între1792‐1812, a fost un om avar. A diminuat activitatea tipografică. A fost nevoit săpărăsească scaunul mitropolitan în primăvara anului 1819, iar în 1821 s‐a retras laBraşov.Vezi nota: 1660.