GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

PODUL MOGOŞOAIEI – POVESTEA UNEI STRĂZI ■ 393ales acţiunea tineretului de la Şcoala preparatorie. Propaganda desfăşurată preconiza odezvelire ad‐hoc a monumentului. Ca atare, la 8 noiembrie, ziua patronului BravuluiErou, s‐a preconizat şi produs o busculadă la Universitate. Intervenţia formală aorganelor ordinii publice a produs reacţia vehementă a presei.Este bine să se ştie cum am obţinut aceste elemente sculpturale integrate înmonumentul respectiv. Arhitectul‐antreprenor Alexis GODELLOT contractase oserie de lucrări pentru care România îi avansase sumele încă din timpul domnieilui Alecsandru Ioan I Cuza. Trecuseră anii şi contractantul uitase să‐şi onorezesumele primite, după cum îi era obiceiul. Au fost făcute demersuri numeroase cares‐au dovedit ineficiente. A fost momentul când s‐a recurs la finanţistul EugeniuCarada care, cu prilejul prezenţei la Paris, a ajuns la rezolvarea prin compensări deservicii. Cum în anii vieţii s‐a dovedit un pătimaş luptător pentru ca istoria neamuluisă fie evocată şi în forul public sub forma de monumente, a cerut şi obţinutrealizarea monumentului. Erau bani ai românilor care au ajuns să acopere costurilemonumentului.Lucrarea a fost încredinţată spre realizare sculptorului Albert, Ernest, BelleuseCARRIER (12 iunie 1824, Anzy‐le‐Château, Franţa – 3 iunie 1887, Sèvres, Franţa),S‐a format ca sculptor sub conducerea lui David d’Angers. A fost autor de lucrăricaracterizate prin graţia mişcării personajelor evocate. Sunt citate: Amorul şi Prietenia,1857; Jupiter şi Hebe, 1860; Bacante, 1863; Hebe adormită, 1869; autor de busturica: „E. Renan”; „J. Simon”. Multe din lucrările sale s‐au multiplicat de către industriade artă, fiind citate: Bacante, Hebe adormită.La 8/20 noiembrie 1874 în Bucureşti, pe vatra fostei mănăstiri Sf. Sava a fostdezvelit monumentul Mihai Viteazul cu statuia ecvestră şi elementele decorativeamplasate pe pereţii piedestalului.1103MIHAI Viteazul.Vezi notele: 63, 88, 90, 91, 420, 475, 569, 570, 743, 752, 779, 877, 942, 983,1101, 1127, 1506, 1993, 2057.1104Ferdinand I Victor Albert Meinrad de Hohenzollern (12/24 august 1865,Sigmaringen, Germania – 20 iulie 1927, Sinaia judeţul Prahova, înmormântatla Curtea de Argeş). Nepot al regelui Carol I, studii primare la Düseldorf, şcoalamilitară la Cassel, universitare la Tübingen şi Leipzig unde a urmat cursurile deeconomie politică, ştiinţele financiare şi dreptul roman.La 21 noiembrie 1880, la Sigmaringen‐Germania a avut loc încheierea Actuluide Familie prin care a fost stabilită formula ca prinţul Ferdinand de Hohenzollern,nepot de frate al domnitorului Carol I devenea moştenitor al tronului României.Din 1883 a urmat cursuri de limba română până a venit în România în anul 1889şi a fost declarat prinţ moştenitor al tronului; a fost integrat în armata română cugradul de căpitan, în deceniul următor fiind avansat treptat, în 1895 ajungând lagradul de colonel, primind comanda Regimentului 4 Roşiori. La 1898 este avansatgeneral de brigadă. Prin decesul regelui Carol I devine rege al României la 28septembrie/10 octombrie 1914. La 14/27 august 1916 a declarat război PuterilorCentrale. A participat la campaniile militare din anii 1913, 1916, 1917. Logodit la22 aprilie 1892 la Postdam, s‐a căsătorit la Sigmaringen în 29 decembrie 1892, cu