GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

362 ■ GHEORGHE CRUTZESCU881Rigadin.882Valdemar PSILANDER s‐a alăturat actorului, regizorului danez AugustBlom în cadrul studioului „Nordisk” realizând o serie de importante filme mute.883Lidia Borelli. Lyda BORELLI (1884, Rivsrolo Ligjuri, Genova, Italia – ?),actriţă de teatru şi film, devenind din 1913 prima divă a cinematografiei italiene şimondiale, interpretă ideală a rolurilor de artă.884Lipscanii Noi – este tronsonul care coboară panta dincolo de Calea Victorieipână la intersectarea cu Splaiul Independenţei.885Marchitănii – mărfuri metalice de mici dimensiuni necesare în gospodărieoferite de marchitani fie pe tarabe fie duse în târgurile ocazionale.886Galeries Lafayette – numele evocă pe Marie Joseph LAFAYETTE marchiz duMotier (1737‐1834) general şi om politic implicat în evenimentele din continentulnord American şi Franţa. În procesul de modernizare a comerţului bucureştean s‐aprocedat exemplar la organizarea unui mare magazin universal care a fost inspirat decele din occident adoptând şi o denumire care să fie de pildă cumpărătorilor români.887Librăria „Socec” – realizare a lui Ioan V. SOCEC (1830, Săcele, azi judeţulBraşov – 18 septembrie 1896, Bucureşti, 20 septembrie cimitirul EvanghelicLuteran). Venit de tânăr la Bucureşti, în 1848, a desfăşurat, iniţial la firma lui G.Ioanid iar peste zece ani independent, o bogată şi prestigioasă activitate de librarşi editor. După ce a deprins ABC‐ul meseriei la diverşi patroni, inclusiv la celebrulGeorge Ioanid, a fondat în 1856 firma „Socec et Co.”, având magazinul pe PodulMogoşoaiei la intersecţia cu strada Lipscani (vatra actualului magazin „Victoria”).Om de iniţiativă, bun organizator, a contribuit, în 1864, la înfiinţarea Camerei deComerţ al cărui membru activ a fost în decursul vieţii. În 1874 a realizat, împreunăcu Teclu, tipografia, fabrica de cartonaje, litografia şi zincografia din strada Berzei.Rezultatele obţinute l‐au impus în atenţia autorilor, publicului cititor dar şi a unorsocietăţi. Astfel în 1873, la Viena, pentru modul de participare a primit „Diplomade încurajare” iar în 1880 a fost recompensat cu Diploma de Onoare de cătreSocietatea „Concordia Română”. Pentru răspândirea culturii în Bucureşti, pe splaiulKogălniceanu (azi Independenţei) nr. 35, a realizat „Biblioteca populară I.V. Socec”.Conştient de necesitatea producerii hârtiei de tipar pentru propăşirea culturii, amilitat pentru înfiinţarea de întreprinderi în ţară cum a fost cea de la Letea, Bacău.Titu Maiorescu i‐a încredinţat firmei sale tipărirea primelor ediţii „Eminescu”,contribuind, la timpul respectiv, la completarea fondului pentru întreţinereatratamentelor medicale ale poetului. A fost un creator de „dinastie”, urmaşii săi, Jeanşi Emil, ducând pe mai departe propăşirea firmei. Pe locul vechii librării din caleaVictoriei, la 1905, s‐a trecut la realizarea unei noi construcţii.888Gheorghe MEITANI (? ‐1835) aromân din Epir a pornit cu fratele Ştefanspre centrul Europei ca să facă avere. Şi au făcut, devenind chiar şi baron. A venit înŢara Românească unde, iniţial, a amplificat averea prin cămătărie.Împreună cu fratele Ştefan a creat la Bucureşti prima instituţie de tip bancă: CasaMeitani. Afacerile au prosperat până în momentul când au pierdut totul, la deces