GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

292 ■ GHEORGHE CRUTZESCUSabina, Antonius Pius cu soţia Faustina, Lucius Verus, Marc Aureliu, Commodus,Septimius Severus, Marcus Aurelius Antonius Basianus /Caracala/. A fost proiectatde arhitectul Demetrianus. Se compune din două construcţii cilindrice suprapuse.Are înălţimea de 20 m. şi diametrul de 64 m. Soclul fiind dreptunghiular. A fostfolosită rocă vulcanică şi beton armat, iar placajele au fost realizate cu travertin şimarmură. O intervenţie s‐a petrecut la anul 590 când o intensă epidemie de ciumăa generat reacţia papii Gregor I care a dispus întroducerea unui simbol evocând pearhanghelul Mihail. Ulterior ansamblul a fost folosit de papi ca fortăreaţă, închisoareşi cale de refugiu din Vatican prin tunelul subteran de legătură. Pe parcursul anilora avut diferite întrebuinţări. Iniţial a fost mausoleu pentru împărat, apoi a devenitloc de înmormântare a papilor, la 1901 a devenit muzeu încorporând numeroase şiconcludente vestigii.404Fluviul Neva – străbate Sankt Petersburg, constituind coloana vertebrală aoraşului. Preluând apele lacului Ladoga le poartă pentru a le deversa în golful Botnic.405Amiralitatea – adăpostită într‐un celebru edificiu din oraşul SanktPetersburg, pe malul Nevei. În acest caz este evocat cheiul numit după aceastăimportantă instituţie, adeseori având la mal acostate nave reprezentative ale floteiruse.406Aspectul râul Dâmboviţa din trecut, de astăzi, de mâine depinde deatitudinea, de civismul locuitorilor care, din păcate, încă lipseşte.Vezi notele: 66, 102, 131, 151, 240, 310, 382, 408, 410, 414, 418, 419, 423,437, 751, 1094, 1135, 2211.407del Chiaro. Anton Maria DEL CHIARO (1669 – după 1727), călător italianajuns pe plaiurile româneşti, devenind din 1709 secretar al domnilor ConstantinBrâncoveanu şi Ştefan Cantacuzino. Cele cunoscute le‐a analizat atent şi integrat înprezentarea impresiilor incluse în textul cărţii Revoluţiile Valachiei.Vezi nota: 293.408Gârliţa – venea, de fapt, de mai departe din zona „parcului” Ioanid, actualagrădiniţă „Ion Voicu” care împreună cu Grădina Icoanei au fost, în secolul XIX, demai mari proporţii, o adevărată zonă de vegetaţie ce‐şi trăgea seva din apele care,mai la vale, serveau şi la activitatea zahanalelor – abatorul oraşului – din mahalauaScaune.Parcul, fosta grădină şi livadă a librarului Ioanid sa tot diminuat treptat prinparcelările care au condus la edificările de pe Bd. Dacia şi străzile limitrofe.Chiar izvorul care constituia temeiul gârliţei Bucureştioarei a fost captat, apelefiind conduse spre canalizarea oraşului.Vezi notele: 382, 753.409Târgul Cucului – Piaţa Sf. Gheorghe, Piaţa Zarafilor, Piaţa 1848, vechi vadcomercial din apropierea uneia din porţile Curţii Domneşti. Prin readucerea în 2010pe această vatră a replicii monumentului Lupoaicei Capitoline oferită de conducereaoraşului Roma în 1906 şi care între 1907‐1930 a fost o constantă prezenţă pe loculrespectiv, sperăm că va tempera escapadele risipitoare şi de bani şi va conferi nouadenumire a acestei pieţe.