GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

PODUL MOGOŞOAIEI – POVESTEA UNEI STRĂZI ■ 405folosind lăzile înşirate pe lângă perete şi paturile înalte, aveau, în timp, chiar o altăconformaţie corporală.1160„Cantorul de Avise şi Comerţ” – foaie comercială şi politică redactată deZaharia Carcalechi, menită de a contribui la propăşirea comerţului naţional. Aapărut la Bucureşti între anii 1837‐1857.1161Cutremurul bănuială – distrugătorul cutremur din 11/23 ianuarie 1838probabil că a fost urmat de replici cu diverse intensităţi care au provocat în continuarepanică. Din păcate, şi atunci ca şi la cel din 14 octombrie 1802, cele dobândite caexperienţă s‐au uitat repede, greşeli care la confruntările cu următoarele seisme auprovocat alte şi alte pierderi de vieţi şi bunuri materiale.1162Ludovic WIEST (25 noiembrie 1819, Viena – 19 ianuarie 1889, Bucureşti).Studii muzicale la Conservatorul din Viena. Stabilit în Ţara Românească, a pusbazele unei valoroase formaţii muzicale care a fost orchestra Curţii Domneşti întreanii 1838‐1859. A condus orchestra Teatrului cel Mare din 1852 şi orchestra opereiitaliene care a dat spectacole la Bucureşti. A condus o serie de formaţii muzicalecare, în timpul verii, dădeau spectacole la grădina „Slatter”. A fost profesor laConservatorul din Bucureşti din 1863, a dat concerte peste hotare. Compozitor şiinterpret de mare virtuozitate, s‐a bucurat de aprecierea contemporanilor săi. A avutca succesori pe fiii săi, Ern. Wiest (1856, Bucureşti – 6 decembrie 1880, Sulina),muzicant şi Iulius Wiest, pianist de valoare, profesor la Conservatorul din Bucureşti.1163Grădina Raşca pe strada Şcolii (astăzi Academiei) şi strada Nouă (astăziEdgar Quinet), era pe terenul unde astăzi se află construcţia mai nouă a Universităţiide Arhitectură „Ion Mincu”.1164Din 1831, pe lângă armata reînfiinţată, s‐a constituit şi o orchestră militară,asigurându‐se astfel cadrele necesare prin depistarea elementelor cu calităţi muzicale.Multă vreme specialiştii însărcinaţi cu depistarea talentelor au fost străini. Atenţi lacreaţia muzicală a poporului nostru, ei au integrat în compoziţiile lor numeroaseelemente folclorice româneşti.1165Cezar BOLLIAC.Vezi notele: 1002, 1102, 2109, 2110.1166Şi în alte cazuri, imediat după deschiderea unei noi artere de circulaţie i s‐aspus, pentru un timp, mai scurt sau mai lung, Strada Nouă, urmând să se decidă apoice nume va purta în viitor. Asemenea provizorate se perpetuau câteodată timp de maimulţi ani. De exemplu a existat o stradă nouă şi la grădina Ateneului, care numaidupă câţiva ani a devenit strada Franklin.1167Edgar QUINET (16/17 februarie 1803, Gourg‐en‐Bresse, Franţa – 27martie 1875, Versailles, Franţa). Studii la Paris, Genova, Strasboureg, doctoratul în1839, a continuat pregătirea la Heidelberg. Pluralitatea preocupărilor ca filozof, poet,istoric, om politic francez, i‐a oferit prilejul să manifeste o constantă atitudine cafilo‐român, care, prin presă, în anturajul politic al epocii, a militat pentru propăşireaneamului românesc. Ca semn al recunoaşterii şi cinstirii faptelor sale la adresa