GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

PODUL MOGOŞOAIEI – POVESTEA UNEI STRĂZI ■ 301458Nicolae GOLESCU (1810, Goleşti – 1878, Bucureşti), fiul lui DinicuGolescu şi al Zoiţei Farfara. A făcut studii în străinătate la pensionul lui Rud. Töpfferdin Geneva. Revenit, în 1828 în ţară, a intrat în miliţia pământeană, numit adjutantal domnului Alexandru Ghica. În 1839 a fost numit prefectul poliţiei Bucureşti, iarîn timpul domniei lui Gheorghe Bibescu ministru de Interne. Participant la revoluţiadin 1848, locotenent domnesc, exilat la Paris până în iulie 1857. Revenit în ţară aacţionat pentru realizarea Unirii Principatelor. Ministru şi colaborator apropiat al luiAlexandru Ioan I Cuza, a fost unul din cei care, la 1866 a contribuit la înlăturareaacestuia. A fost locotenent domnesc, apoi prim ministru şi inspector general al GărziiNaţionale.Vezi nota: 2071.459„isprăveau cartea” – cu sensul de a termina şcoala, fiind consideraţi a aveacompetenţa pentru a intra în viaţa productivă.460Neofit DUCA (1760 în Epir – 1845) grec cu studii la Meţov, continuatedupă venirea la Bucureşti în cadrul Academiei Domneşti, om de cultură, jurnalist,polemist; a studiat intens în Bucureşti şi Viena literatura greacă. Revenit la Bucureştia ajuns director al Academiei Domneşti după decesul lui Lambru Fotiade. Profesorde limbă greacă. Iniţiat în problemele Eteriei, a reprezentat la Bucureşti intereseleacesteia.461Ion/ Ioan/ D. GHICA.Vezi notele: 4, 400, 1452, 1548, 1691, 1931, 2337.462Ciacşiri – pantaloni largi.463Ioan MITILINEU (1796‐1854), venit în Ţara Românească pe la 1818. Aorganizat un institut particular de învăţământ în Bucureşti.Vezi nota: 727.464Tingire – vas înalt din dotarea bucătăriei epocii. Avea o formă circulară cupereţii drepţi de aramă sau de fontă în care se prepara mâncarea.465Tambură – vechi instrument muzical cu coarde de metal, asemănătormandolinei.466Forte piano – piano forte; pian.467Lebadeaua, libadea – haină bărbătească lungă până la genunchi (anteriu).468Tombatera – căciulă de modă orientală care se purta la începutul secoluluiXIX. Purtătorii erau îndeobşte priviţi ca persoane cu idei învechite, retrograde.Vezi nota: 407.469Să se îmbrace nemţeşte – aici în sensul de adoptare a costumului caracteristicEuropei Centrale, conform modei, la rândul ei receptivă la ceea ce se petrecea şi sepurta în Franţa.470Frac – costum bărbătesc de ceremonie cu o croială azi atipică. Haina esteconfecţionată din stofă neagră având caracteristica că în faţă este scurtă până în talie,iar la spate este terminată cu două făşii lungi şi înguste. Veacul al XIX‐lea oferea prilej