GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

238 ■ GHEORGHE CRUTZESCUAici s‐a lovit de o stratagemă a căimăcămiei menită a‐i refuza accesul la AdunareaElectivă. După realizarea Unirii I.G. a deţinut portofoliul de ministru în mai multeguverne până la 1864 când s‐a alăturat opoziţiei, pentru a revendica aducereaprinţului străin la conducerea ţării. În acest scop în anii 1865‐1866 a călătorit înEuropa pentru a depista persoana care să primească o asemenea misiune. A fost înfruntea loviturii de stat de la 11 februarie 1866, ulterior conducând primul guverncare şi‐a asumat răspunderea conducerii ţării în timpul locotenenţei domneşti pânăla aducerea preconizatului prinţ străin. Ulterior a fost în mai multe rânduri ministru,reprezentant diplomatic al României în diverse ţări. Scriitor, memorialist, directorgeneral al teatrelor, publicist, membru al Societăţii Academice Române ales la 13/25august 1874, preşedinte al Academiei Române 2/14 iulie 1879, la 28 martie/9 aprilie1880 susţine discursul de recepţie vorbind despre personalitatea lui Ion Câmpineanu.Ion Ghica a donat Academiei Române fonduri pentru cumpărarea şi publicarea dedocumente interne şi externe relative la istoria românilor.Cităm acest semnificativ îndemn al înaintaşului preocupat de binele ţării:„Industria dă omului mijloace de a cultiva ştiinţele, literele, frumoasele arte, care cu toateîi slujesc a‐l lumina şi a‐l moraliza“. Ion Ghica, Despre importanţa economiei politice,în: „Foaia ştiinţifică şi literară”, 1844.Vezi notele: 1513, 1609, 1752, 1992.66Nicolae C. Th. FILITTI (1868‐1946, Bucureşti, cimitirul Bellu, figura26, locul 22). Fiul marelui serdar, colonelul Theodor Hristodor Filitti şi al EleneiSlătineanu. Studii de drept la Paris. La revenirea în ţară activitate în magistratură.Om politic conservator, parlamentar. Mare proprietar în judeţele Ialomiţa şi Buzău.Casă în Bucureşti în zona Calea Dorobanţilor.Vezi notele: 1809.67Emanuel KRETZULESCU (1868‐1952, Bucureşti, cimitirul Bellu, figura14, locul 27), diplomat, ministru plenipotenţiar.68Nicolae KRETZULESCU.69Constantin I. KARADJA (12 octombrie 1889, Haga, Olanda – 1950,Bucureşti, Crematoriu). Studii la Cambridge, Anglia, bibliograf, bibliofil, colecţionar.Carieră diplomatică, consul general, istoric, colecţionar, membru de onoare ales la 3iunie 1946 al Academiei Române, înlăturat în 1948, reconfirmat membru de onoarela 3 iulie 1990.70Alexandru MAGHERU (1864‐1947, Bucureşti, cimitirul Bellu, figura 47,locul 19), pregătire şi carieră militară, general, adjutant regal.71I. RESCH urmaş al giuvaergiului venit în secolul al XIX‐lea în ŢaraRomânească, unde a pus bazele unei renumite giuvaergii (vezi mai jos).Vezi notele: 1227, 1408, 1441.72General Gheorghe Văleanu – Gheorghe Constantin VĂLEANU (12/25februarie 1864, Bucureşti – 1948, Bucureşti, cimitirul Bellu, figura 20, locul 11),pregătire la şcoala militară în Bucureşti, la şcoala politehnică la Paris şi şcoala deartilerie din Fontainbleau; carieră militară şi didactică, profesor la şcoala de artilerie,