10.07.2015 Views

GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

PODUL MOGOŞOAIEI – POVESTEA UNEI STRĂZI ■ 285Transilvania fiind unul din fruntaşii mişcării. Colaborator la „Foaia pentru minte,inimă şi literatură” şi „Gazeta de Transilvania”.Anton PANN de fapt Antonie Pantaleon Petroveanu fiul lui Pantaleon Petrov, şi alTomaidei (circa 1794, 1795, 1796 Silven, Bulgaria – 12 noiembrie 1854, Bucureşti),scriitor, folclorist, cântăreţ, inclusiv la strană, compozitor, profesor, editor. Variantă:decesul la 2 noiembrie 1854.„Mai bine este a vorbi adevărul decât minciuna.“Anton Pann365Bonjurişti – astfel erau numiţi cei care, întorşi de la Paris, foloseau formulede salut ale francezilor adeseori cei snobi uitând corespondentul din limba română.366Prohodul – slujba oficiată de preot la înmormântarea decedatului. Suntrespectate o serie de clauze pe parcursul oficierii în capelă, la răspântii de drum, lagroapă.367Rug – în acest caz focul pregătit pentru oficierea <strong>unei</strong> anumite solemnităţidemonstrative a unor sentimente, respectiv cea a despărţirii de hulita legiuire carene‐a fost impusă de alţii.368Prima denumire, pe care teatrul a purtat‐o între anii 1852 şi 1877, a fostTeatrul cel Mare. În luna aprilie a anului 1877 a devenit Teatrul Naţional.Vezi notele: 98, 159, 1326, 1356, 1366, 1370, 1387, 1417, 1427, 1431, 1611,1672.369Primirea domnului Unirii Principatelor – ziua de 11 februarie 1859 i‐areunit pe locuitorii Capitalei pe <strong>Podul</strong> Mogoşoaei pentru a participa la primireafestivă a celui care fusese ales de ambele Adunări Elective domn al Moldovei şi al ŢăriiRomâneşti. Presa timpului, rapoartele consulilor prezenţi la Bucureşti au consemnatentuziasmul cu care a fost primit domnul Alecsandru Ioan I Cuza.370Nicolae. Nicolae M. FILIMON /Nicolae Papadonat/ (6 septembrie 1819,Bucureşti, mahalaua bisericii Ienei – 18/19 martie 1865, Bucureşti, cimitirul Bellu,figura 8, locul 52). Fiu de preot. Studii la Bucureşti, la Colegiul „Sf. Sava” şi laParis, inclusiv pregătire muzicală, desfăşurând o bogată activitate de corist, cântăreţla strană, în trupele teatrale, instrumentist (flautist), dascăl de muzică, critic şicronicar muzical şi teatral. În 1858 a întreprins o călătorie în occident. A desfăşuratactivitate în aparatul administrativ al Ţării Româneşti la Departamentul Cultelorşi la Arhivele Statului care l‐a apropiat de documentele trecutului, întâi în cadrulComisiei Documentale din 17 septembrie 1859 şi apoi în Arhivele Statului, underămânea după orele de program pentru a studia, momente de cunoaştere profundăa societăţii româneşti în evoluţia sa şi prilej de documentare pentru subiectele dincreaţia sa literară. Părinte al romanului, tezaurul arhivistic i‐a servit la definireacomportamentelor personajelor conturate în evoluţia lor. Ne referim predilect laromanul Ciocoii vechi şi noi, dar şi la Nenorocirile unui slujnicar. traducător, primulmuzicolog român, arhivist, memorialist. A adus contribuţii notabile la valorificareafolclorului, a documentelor istorice. Capodopera sa Ciocoii vechi şi noi publicatăîn anul 1863 este o amplă descriere a societăţii de la începutul secolului XIX

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!