GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

302 ■ GHEORGHE CRUTZESCUde etalare la marile baluri. Evoluţia a condus la folosirea în acţiunile protocolare derang înalt şi de către dirijorii unor celebre orchestre simfonice. Au existat şi excepţiicând au fost confecţionate şi folosite fracuri de culoare albă sau bej.Vezi nota: 1080.471Bumbi – nasturi proeminenţi din metal, adeseori având diverse reprezentărireliefate. Au fost folosiţi predilect la realizarea uniformelor militare.472Jiletcă – vestă.473Şcoala lui Gheorghe LAZĂR care a atras, prin program şi limba de predare,pe elevii şcolii greceşti, a fost pregătită pe îndelete şi şi‐a început cursurile în anul1818.Gheorghe LAZĂR (5 iunie 1779, Avrig – 17 septembrie 1823, Avrig). A studiat laCluj, Sibiu, Viena unde a urmat cursurile de teologie şi filozofie. Devenit profesor laSibiu a fost nevoit să plece la Braşov pentru a scăpa de asuprirea autorităţilor. Ulteriora plecat la Bucureşti ca profesor particular în casa Bărcănescu. Apreciat şi sprijinitde Constantin Bălăceanu, efor al şcolilor din Ţara Românească, şi de alţi demnitaria înaintat Divanului propuneri pentru reorganizarea învăţământului cu predare înlimba română. Astfel încât, în anii 1817‐1818 se pun bazele juridice ale şcolii care,din toamna anului 1818 şi până în anul 1822 (cu întreruperea din timpul revoluţieide la 1821), a deschis noi perspective de afirmare a aspiraţiilor românilor. Atât elevii,circa 20, cât şi auditoriul l‐au apreciat pe dascăl în mod deosebit. Gheorghe Lazăr afost şi autor de manuale şcolare şi realizator de practică pe teren pentru buna însuşirea noţiunilor teoretice.Vezi notele: 436, 465, 468, 889, 1126, 2064.474Închiderea şcolilor greceşti a fost determinată şi de evenimentele anului1821 care au dat lovitura de graţie tendinţelor de ploconire faţă de influenţele străine,promovând o nouă atitudine faţă de cultura românească.475Colegiul de la „Sf. Sava” denumire păstrată peste ani, deşi între timp şcoala apoposit şi în alte spaţii. Spiritul şcolii lui Gheorghe Lazăr a fost însă dus mai departe,din generaţie în generaţie. Prin demolarea edificiului pentru a face loc bulevarduluiAcademiei (azi Regele Carol I) şi localului Academiei (azi al Universităţii), şcoalas‐a mutat în casele de la Măgureanu. În perioada războiului Independenţei de Stataici învăţa, printre alţii, şi tânărul Barbu Ştefănescu Delavrancea. Semnificativă estedescrierea făcută de el nopţii de 28 noiembrie 1877 când, aflând despre cădereaPlevnei, a pornit alături de colegi cu mare alai spre statuia lui Mihai Viteazul săsărbătorească evenimentul.Vezi notele: 63, 131, 148, 154, 188, 206, 370, 436, 442, 478, 482, 487, 494,998, 1001, 1006, 1102, 1109, 1125, 1129, 1558, 1763, 1766, 1914, 1993, 1994,2305, 2309.476„Elevi” – în unele cazuri erau numiţi şi „studenţi”.Vezi nota: 415.477Constantin Dimitrescu SEVEREANU (4 mai 1840, Bălţaţi, azi comunaDumbrava, judeţul Mehedinţi – 1 decembrie 1930, Bucureşti, cimitirul Bellu, figura