GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

PODUL MOGOŞOAIEI – POVESTEA UNEI STRĂZI ■ 379Vezi notele: 792, 818, 853, 879, 932, 937, 993, 998, 1057, 1118, 1613 , 1674.999Deşi de la 24 ianuarie 1862 fusese adoptată denumirea România, o serie destate din Europa foloseau denumirea stabilită prin statutul din august 1858. Tânărulstat, deşi era încă sub suzeranitatea Imperiului Otoman, acţiona în orice împrejuraresă‐şi afirme personalitatea şi, ca atare, participarea la expoziţii internaţionale era unbun prilej, uneori fiind acceptată chiar şi abordarea drapelului naţional. Un primexemplu l‐a constituit participarea la Expoziţia Universală de la Paris din 1867,organizarea secţiunii române i‐a revenit lui Alexandru Odobescu. La revenirea înRomânia a publicat: Notice sur l’ Roumanie. Considerăm semnificativă experienţadeja dobândită de către cei care şi‐au asumat responsabilitatea colectării, ambalării,expedierii, expunerii şi prezentării exponatelor.Expoziţia Universală de la Viena din 1873 a fost un bun prilej de cunoaştere arealizărilor României, ca urmare a procesului de reformare, atât de către autohtoni,cât şi de către tineretul român aflat la studii în capitala Imperiului Austro‐Ungar.1000Theodor D. AMAN (20 martie 1831, Câmpulung, judeţul Argeş – 19august 1891, Bucureşti, cimitirul Bellu, figura 33, locul 4) studii de pictură laCraiova, şi Bucureşti cu Constantin Lecca şi Carol Walenstein, specializare la Paris.A revenit la 1858 în ţară. Pictor, gravor, sculptor şi‐a început cariera realizândlucrări dedicate evocării istoriei. A participat pentru documentare la războiul dinCrimeea. A revenit în ţară la 1858 unde constatând situaţia artelor plastice a trecut lapromovarea învăţământului, devenind din anul 1864 director al Şcolii de Belle Arte,concomitent realizând peste 3.000 de tablouri pictate în ulei. El şi‐a asumat misiunearealizării schiţelor pentru confecţionarea coroanei, sceptrului pentru încoronarearegelui Carol I, însemnul ordinului „Coroana României”. Pasionat şi de muzică casaatelier din strada Clemenţei, astăzi C.A. Rosetti a găzduit adeseori serate muzicale lacare amfitrionul era unul din virtuoşii interpreţi ai pieselor muzicale. În anul 1904la demersurile făcute de Ana Aman statul a cumpărat casa pe care a transformat‐o înmuzeu, iar atelierul îl acorda prin concurs pentru un artist ce devenea şi custodeleansamblului. Membru postmortem al Academiei Române ales la 10 septembrie1991.Vezi notele: 957, 1018, 1041, 1102.1001Vasile, Vasile BOERESCU (1 ianuarie 1830, Bucureşti – 18/30 noiembrie1883, Paris, cimitirul Bellu fig. 14, locul 28). Studii liceale la „Sf. Sava”, universitarede drept la Paris. Carieră juridică, didactică, diplomatică, om politic, ministru deexterne (1873‐1875; 1879‐1881), publicist. În Adunarea Electivă a Ţării Româneştii‐a revenit misiunea, ca unionist, să prezinte la 24 ianuarie 1859 propunerea alegeriidomnului Moldovei şi ca domn al Ţării Româneşti. Era formula prin care fără aîncălca Convenţia de la Paris a fost realizată, de facto, Unirea Principatelor. La 1875,trecând peste opoziţia puterii suzerane, a reuşit să încheie cu Imperiul Austro‐Ungarprima convenţie comercială în care erau stipulate raporturile de egalitate. A fostmomentul, anticipând actul Independenţei de Stat, când reprezentantul României afost recunoscut oficial.Soţie: Maria, născută Păucescu decedată în 1931.Vezi notele: 1776.