GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

172 ■ PODUL MOGOŞOAIEI – POVESTEA UNEI STRĂZIŞi d‐l Nicolae Filitti 1809 , care s’a născut în bătrâna casă, îmi povesteace grea a fost dărâmarea, din pricina neasemănatei grosimi a zidurilor, cum aţinut săptămâni de zile, şi cum ieşeau scântei din târnăcoape fără să se desfacăcărămizile.O fotografie luată pe la 1887, după dărâmare, ne mai arată doar clădirile dinfundul curţii. În odăile din stânga locuise mulţi ani Arming, profesor de germanăşi pianist căutat, care cânta la toate seratele dansante din Bucureşti, iar la dreaptaera o sală mare, plină cu tot felul de aparate de gimnastică, în care maestrulMoceanu 1810 dădea în fiecare duminecă lecţii copilăriei „sportive” de pe vremuri.ATENEULŞi iată‐ne ajunşi la un loc, şi la un nume, atât de obişnuit vechilorbucureşteni. Episcopia 1811 a intrat de mult în negura uitării şi grădina s’a topit înmarele pustiu ce s’aşterne azi în faţa Palatului; şi aceste două cuvinte împreunatecare ne par încă azi atât de fireşti, vor pieri şi ele în curând, mai întâi din graiu,apoi din amintirile noastre.Povestea acestui loc este lungă, şi frumoasă. Prologul: sântem în mijloculveacului al XVIII‐lea. Locul este la marginea oraşului; este o livadă întinsă,i‐se spune Livada Văcăreascăi căci Ilinca, fata lui Constantin Văcărescu 1812Logofătul 1813 , o adusese în zestre soţului ei Mihail Cantacuzino 1814 . Încă de prinanul 1764, după moartea soţiei sale Cantacuzino, care pe atunci era vel vistier 1815 ,începu a clădi pe acest loc o biserică, cumpărând totodată şi terenurile învecinate.După pacea dela Kuciuk Kainargi 1816 , în 1774, Cantacuzino, care ţinea cumuscalii, emigră în Rusia, unde i se dădu gradul de general. După un an însăse înapoiă în ţară pentru scurt timp, ca să‐şi orânduiască averea după cum îiporuncea sufletul.Biserica pe care o zidise pe livada Văcăreascăi, şi toate locurile din prejur ledărui Episcopiei Buzăului 1817 :„Excelenţa Sa Gheneralul maior Mihai Cantacuzino deosebindu‐se de totulde aci, pentru pomenirea Excelenţei Sale şi a părinţilor săi s’a îndemnat de au dato biserică din livedea Văcăreascăi ce este zidită cu toate cheltuelile Excelenţei Saleşi la care se prăznueşte hramul Patruzeci de Mucenici ca să fie metoh de‐a‐pururiSfântei Episcopii a Râmnicului, împreună cu locul ce au cumpărat, iar casacare cu cheltuelile Excelenţei Sale se face să fie sălaş Arhiereului acelei Episcopiinumai”.