GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

PODUL MOGOŞOAIEI – POVESTEA UNEI STRĂZI ■ 295înălţată pe cornişa malului drept al râului Dâmboviţa. După unii cercetători, edificiular reprezenta construcţia din secolul XVI ridicată de Mihai Viteazul – mănăstirea Sf.Nicolae, sau, cum s‐a transmis până la noi, mănăstirea Mihai Vodă. Alţi cercetătoriînclină să vadă în această imagine construcţia lui Alexandru Ipsilanti, Curtea Nouă,devenită în scurt timp Curtea Arsă, după distrugerile provocate de o serie de incendiice au mistuit‐o parţial şi de lovitura de graţie dată de incendiul din 22 decembrie1812, care l‐a determinat pe domnul Gheorghe Caragea să‐şi găsească alt adăpost înincinta mănăstirii Cotroceni.421Mănăstirea Mihai Vodă din Bucureşti, ctitorie a lui Mihai, viitorul domnal Ţării Româneşti, a fost zidită în anii 1589‐1591. Biserica împreună cu ansamblulmonahal a avut de suferit în timpul prezenţei şi respectivei retrageri precipitată aoştirii otomane în 1595. Situaţia a impus ctitorului o promptă refacere şi chiaramplificare a acareturilor. Mănăstirea, prin daniile ctitorului şi a altor oameni debine a fost una din cele mai mari şi bogate mănăstiri din Ţara Românească. Fiindînchinată de ctitor din 1599 de a fi de sprijin călugărilor de la Muntele Athos, s‐aajuns treptat ca să fie neglijate construcţiile din Bucureşti care au ajuns o ruină.Aceasta era situaţia în veacul al XIX‐lea la momentul secularizării şi respectivdesfiinţării ca mănăstire, lăcaşul funcţionând în continuare ca biserică de cartier.Restul construcţiilor au fost preluate pentru a asigura un adăpost Arhivelor Statului.După primul război mondial, prin hotărârea regelui Ferdinand I, biserica a căpătatşi funcţionalitate de capelă pentru purtătorii Ordinului Militar „Mihai Viteazul”.Demersurile au condus, în deceniul al IV‐lea, la o atentă cercetare şi renovare de cătrearhitectul restaurator Emanoil Costescu. Interiorul a fost pictat de Costin Petrescucare a integrat şi elemente evocatoare ale primului război mondial. În amplulproces de metamorfozare a zonei, după 1977, când iniţial fuseseră date asigurări decoabitare a vechiului cu noua construcţie, s‐a dispus înlăturarea, procedându‐se la o„salvatoare” translatare a bisericii şi turlei clopotniţă pentru a fi, de fapt, dosite întreblocuri. Demersurile lansate după 1989 pentru a fi readusă pe vatra încă liberă n‐aufost receptate de către cei în drept.La 21 august 1599 bogata ctitorie a fost închinată de domnul Mihai Vodămănăstirii Simon Petra de la Muntele Athos.În 1956 la terminarea lucrărilor de renovare, inclusiv a curţii după săpăturilearheologice în faţa bisericii au fost plantate 4 grupări de tuia. În 1974 au impresionatpe un prof. universitar de la Facultatea de silvicultură din Braşov pentru proporţiilepe care le luaseră şi pentru modul vivace de fructificare. Mi‐a spus că erau o raritatepe teritoriul României: CHAMAECYPARIS LANSONNIANA care trebuiau să fieprotejate.A venit tăvălugul anilor ’80 care, după o decizie generată de incompetenţacelor care consiliau conducerea statului, a fost înlăturat adoptându‐se o formulă decompromis: biserica şi clopotniţa ansamblul au fost translatate şi înghesuite întreblocuri iar restul ansamblului a fost dinamitat.422Roţile – în acest caz roata morii avea integrate paletele care, prin presiuneaapei în înaintarea ei, punea în mişcare întreg angrenajul care facilita prefacereabobului de porumb sau de grâu în făină. Pentru a asigura o presiune mai mare cei mai