GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

PODUL MOGOŞOAIEI – POVESTEA UNEI STRĂZI ■ 273amintitele state pentru asigurarea graniţelor. În secolul XIX unităţile de cazaci s‐auafirmat în confruntările declanşate de Rusia împotriva Imperiului Otoman.Vezi notele: 300, 318, 586, 620, 964, 1246, 1470, 2265.302Polcovnic – comandant al unui polc (regiment), având gradul de colonel.Vezi notele: 84, 145, 855, 916, 1613, 1674, 1767, 1828.303Grigore Alexandru GHICA domn al Moldovei de la 29 martie 1764la 3 februarie 1767 şi din septembrie 1774 până la 10 septembrie 1777, iar înŢara Românească de la 28 octombrie 1768 până în noiembrie 1769. A căutat sădiminueze abuzurile, aducând cele două ţări la o relativă bunăstare economică. La1769, în timpul ocupaţiei Bucureştiului de către armata rusă, a fost luat prizonier şidus în Rusia, de unde s‐a întors după pacea de la Kuciuc Kainargi din 1774. Pentruatitudinea manifestată cu prilejul cedării de către Poarta Otomană a părţii de nord aMoldovei, zona Bucovinei, în favoarea Austriei a fost mazilit şi ucis la 12 octombrie1777.304Hanul Şerban Vodă a fost edificat între anii 1683‐1685 din poruncadomnului Şerban Cantacuzino în zona de intensă viaţă comercială a oraşului, pestrada Lipscani de astăzi, ocupând o mare suprafaţă de teren pe care astăzi o delimitămenunţând străzile care l‐ar fi încadrat dacă ar mai exista. Amintita stradă Lipscani lasud, strada Smârdan spre est, strada Eugeniu Carada spre vest şi strada Doamneispre nord. Construcţie patrulateră, sugerând un loc întărit cu porţi bine protejate,a fost apreciat pe parcursul existenţei sale pentru condiţiile de cazare, alimentarea persoanelor şi a atelajelor cu care îşi transportau bunurile spre comercializare. Acunoscut momente înfloritoare dar şi pe cele de vicisitudini. Modificările structuraledin secolul al XIX‐lea a condus la căderea lui în desuetudine, hanurile fiind înlocuitetreptat de hoteluri cu o diversitate de facilităţi. Spre ultimul pătrar al amintituluisecol s‐a impus demolarea lui. Beneficiară a terenului a devenit Banca Naţionalăa României care a trecut la edificarea, după 1883, a Palatului prin preocupareapredilectă a lui Eugeniu Carada.Săpăturile arheologice din anii primului deceniu al secolului XXI au evidenţiatinteresante prezenţe ca relicve ale trecutului în perimetrul respectiv.305Petersburg – oraşul ridicat la începutul secolului XVIII) de către Petrucel Mare pentru a servi interesele Rusiei la Marea Baltică, capitală a Rusiei pânăîn 1918. În timpul primului război mondial i‐a fost schimbat numele, devenindPetrograd, apoi Leningrad. Astăzi se numeşte Petersburg. Lucrări hidrotehnice deanvergură realizate la sfârşitul veacului al XVII‐lea a permis inaugurarea oraşului la27 mai 1703 în zona limitrofă apelor fluviului Neva pentru a fi o nouă capitală aRusiei. Prin planul de urbanizare, materialele puse în operă, operaţiunile de drenarea terenului, de amenajare peisagistică, largile artere de circulaţie, oraşul s‐a dezvoltatşi a dobândit o personalitate distinctă. În cel de al doilea război mondial blocada aavut urmări distructive, atât pentru locuitori, cât şi pentru patrimoniul arhitectural,artistic, spiritual. Ulterior eforturile au fost încununate de succes.Prin proporţiile edificiilor care flanchează fluviul Neva, prin patrimoniulacumulat, prin parcurile şi grădinile sale ca şi prin târgurile internaţionale ca şi