GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

PODUL MOGOŞOAIEI – POVESTEA UNEI STRĂZI ■ 4471563Fenomenul la care se referă autorul este, cum se poate observa, celebrulfulger globular care apare în anumite condiţii atmosferice.1564Clucer – boier care se ocupă cu aprovizionarea Curţii Domneşti.1565Dumitrache SĂRĂŢEANU (1783‐1859), reprezentant al familiei de boieride obârşie din zona judeţului Buzău, fiul lui Dinu Sărăţeanu. Fost culcer de arie,serdar, paharnic. A fost deputat al boierilor buzoieni în Obşteasca Adunare de la1837 la 1842. În anul 1842 a făcut parte din Extraordinara Obştească Adunare carel‐a ales pe domnul Gheorghe Bibescu. Ctitor şi restaurator al mai multor monumentedin zona Buzăului. Căsătorit cu Voica Glodeanu şi apoi cu Margareta Maxim.1566Obşteasca Adunare – organ legislativ superior în Moldova şi ŢaraRomânească, instituită prin prevederile Regulamentului Organic din 1831.1567Casele acestor Ghiculeşti se aflau pe locul unde, în prezent, sunt clădirilecare adăpostesc Arhivele Naţionale situate între bulevardul Regina Elisabeta stradaElie Radu, strada Gutenberg, biserica Sf. Ilie Gorgan, fostul sediu al MinisterulJustiţiei, stăpân în continuare după o importantă investiţie de consolidare, renovare,adaptare ale unor spaţii pentru servicii complementare ale respectivului minister.1568Medelnicer – demnitar al Curţii Domneşti care avea misiunea să toarnedomnului apă ca să se spele pe mâini, să pună masa şi să servească bucatele pregătite.Era un boier de rangul doi, fără funcţie.1569Periodicul „Cantor” – au apărut câte două numere pe săptămână, de la 24aprilie 1837 până la 30 ianuarie 1857 ale respectivului periodic, editat la Bucureştide Zaharia Carcalechi. De la 13 februarie 1843 „Vestitorul Românesc”; de la 10octombrie 1856 este menţionat ca redactor A.Z. Carcalechi. A avut ca supliment„Foaie comercială, industrială şi economică” ce a apărut între 2 ianuarie şi 15 aprilie1839.1570Inspectorul carantinei – răspundea de reţeaua carantinelor instituite la 1829pentru a forma un cordon sanitar pe malul nordic al Dunării în scopul protejăriiprincipatelor de epidemiile şi epizotiile care bântuiau Imperiul Otoman. La punctelede trecere, vechile schele de la Dunăre, ca şi în locurile posibile de a fi trecutefraudulos se aflau amplasate puncte de pază care asigurau un permanent filtru sanitar.Inspectorul carantinei efectua deplasări de la un punct la altul pentru a cunoaştesituaţia şi pentru a lua măsurile care se impuneau. Subordonaţii cunoscând pasiunea„şefului” procedau la efectuarea de atente pereghieze care le permitea să depisteze alteşi alte relicve care la venirea acestuia constituiau temei de bună apreciere profesionalăa respectivilor subordonaţi.Vezi notele: 1510, 1571, 1947, 2008.1571Nicolae MAVROS (1782 – 23 martie 1868, Bucureşti), mare agă, general,a contribuit la organizarea controlului sanitar al Dunării. Între anii 1829‐1851 acondus reţeaua carantinei. Om politic, arheolog amator de relicve. Deplasărilei‐au permis să efectueze şi cercetări de suprafaţă care l‐au condus la identificarea anumeroase vestigii arheologice, unele dintre ele fiind incluse în colecţia sa. A donat