GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

492 ■ GHEORGHE CRUTZESCUbiserica Sf. Gheoghe Nou. Candela, valoroasă operă de orfevrărie pusă la căpătâiare o delicată dantelărie care, de fapt, este o discretă inscripţie ce consemnează grijaMariei, soţia lui Brâncoveanu, de a‐i asigura loc de veci în pământul ţării. Inscripţiaa fost citită şi publicată de arheologul Virgil Drăghiceanu la începutul secolului XX,contribuind la clarificarea unei enigme.Vezi notele: 92 şi în continuare, 938.1928Cotropire – expresie a permanentei concurenţe pentru înlăturareadeţinătorilor reali ai unei proprietăţi, procedându‐se la eliminarea semnelor de hotar,distrugerea sau mutarea acestora, probarea în faţa instanţelor cu martori mincinoşipentru a putea uzurpa aceste drepturi.1929Definirea ca Seimeanul arată că este vorba de un fost ostaş lefegiu dincorpul seimenilor, sau urmaş al unui asemenea militar profesionist.1930Diată – testament întocmit de o persoană particulară.1931Prevedere prin care se stabilea de către ctitor ca acest aşezământ să nuajungă, ca altele, pe mâna călugărilor din mănăstirile de dincolo de hotarele ŢăriiRomâneşti. Deşi trecuseră mai puţin de o sută de ani de la acţiunile ferme lansatede domnul Matei Basarab, prin formule persuasive emisarii aşezămintelor religioasestrăine reuşeau să înduplece pe deţinători de averi să lase aşezămintelor pe care lereprezentau valorile respective. Ceea ce la rându‐le îşi asumau ca obligaţii ferme faţăde donator se uita repede, noua generaţie fiind preocupată să dobândească venituripe care le trimiteau peste hotarele Ţării Româneşti.1932Deasupra – să fie protectoare a urmaşilor care la rându‐le trebuiau să lepoarte de grijă.1933Seama – să supravegheze administrarea averii aşezământului.1934Biserica Creţulescu /Kretzulescu – ctitorie din anii 1720‐1722 a lui IordacheCreţulescu şi a Saftei, fiica lui Constantin Brâncoveanu pe locul ctitorilor completatca donaţie de domnul Nicolae Mavrocordat. A fost restaurată în 1936 de C.M.I.după planurile întocmite de arhitectul Ştefan Balş.Aflată azi în centrul Capitalei este o construcţie echilibrată cu o distinctă liniearhitecturală caracteristică subliniată şi de plastica exterioară. Ctitorie a mareluivornic Iordache Creţulescu şi a soţiei Safta, fiica lui Constantin Brâncoveanu, bisericaare hramurile Adormirea Maicii Domnului (15 august) şi Sf. Arhangheli Mihail şiGavril. A fost zidită la bariera care constituia marginea nordică a oraşului în 1722împreună cu un han cu deschidere spre Podul Mogoşoaiei. Construcţia respectăplanul trilobat, având două turle, una pe naos şi cea de a doua cu funcţie de clopotniţăpe pronaos. Are un frumos pridvor deschis străjuit de coloane de piatră. Pridvoruleste pictat, caz fericit atât cât s‐a păstrat din pictura originală. Tematica constituie onoutate fiind redate scene din Apocalipsă. În sec. XIX s‐a intervenit la 1815 şi 1859pentru a asigura reparaţiile la stricăciunile ca urmare a marilor cutremure. La 1815 afost înlocuită tâmpla, iar la 1859 a fost înlocuită la interior pictura originală. A fostsecolul când, fără a se respecta stilul original, au fost adoptate ca noutăţi elementecare nu erau în concordanţă cu epoca ctitoririi. Ca atare, în secolul XX, prin atente