GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

474 ■ GHEORGHE CRUTZESCUla Buget, cât şi prin donaţiile făcute de personalităţi ale vieţii culturale, artistice şipolitice din ţară şi străinătate. Pe parcursul anilor la această bibliotecă şi‐au aduso valoroasă contribuţie nume reprezentative pentru cultura românească: G. Dem.Teodorescu, Rădulescu‐Motru, Ştefan O. Iosif, Ion Al. George, Mircea Tomescu.Biblioteca a organizat pentru cititori diverse instrumente analitice de lucru, de lafişiere şi până la bibliografii tematice.Vezi notele: 617, 668, 1711, 1778.1765Strada Clemenţei astăzi C.A. Rosetti.1766Grigore /George PĂUCESCU (5 februarie 1842, Roşiorii de Vede, judeţulTeleorman – 6 mai 1897, Bucureşti, cimitirul Bellu). Studii secundare la „Sf. Sava”,Bucureşti, studii şi doctorat în drept la Paris, 1865, activitate juridică, procurorla Înalta Curte de Casaţie, om politic conservator, renumit orator, deputat înConstituanta din 1871, 1875, 1884, ministru 1888‐1895, fondator în 1871 alrevistei „Dreptul”, conducător al ziarelor „Timpul” şi „Epoca”, traducător, publicist.Prieten cu Mihail Eminescu. În casa acestuia, soţia Zoe Păucescu organiza manifestărisăptămânale cu caracter literar artistic, frecventate şi de Mihail Eminescu. A fostprimul editor din publicistica lui Mihail Eminescu (vol. I).Regele Carol I a cumpărat casa Păucescu din Piaţa Palatului Regal cu 400.000franci pe care a donat‐o Fundaţiei „Carol I” pentru completarea spaţiului construibilal edificiului definit astăzi al Bibliotecii Centrale Universitare.1767Imobilele consulatului ungar şi a fostei Legaţiuni Austriece, casa dela intersecţia străzilor Boteanu şi Dem Dobrescu. A fost incendiată şi distrusă îndecembrie 1889 ca ulterior să fie integrată partea rămasă ca element complementaral unei noi construcţii. Regretabil este că lipseşte o placă explicativă care să prezintegeneza hibridului de arhitectură post 1990 obţinut.1768Logofătul Nae Bâţcoveanu.1769Casa familiei Lenş – Filip LENŞ (de Linche), fiul lui Jean Baptiste Linchouvenit în secolul XVIII în Ţara Românească ca secretar particular şi perceptor al fiilordomnului Ipsilanti. Filip Lenş a desfăşurat o bogată activitate în administraţie, a fostdirector în Departamentul Treburilor Dinăuntru, ministru controlor de Finanţe şijude al divanului. După 1821, fiind mare clucer, a fost desemnat, cu alţi şase boieriai ţării, candidat la domnie pe lista înaintată sultanului. Căsătorit cu ElisabetaBalotescu‐Cărpenişanca. Urmaşii săi, Constantin, Alexandru şi Ioan, au locuit înaceste case.Vezi notele: 342, 1330, 1977.1770Emil Al. COSTINESCU (12 martie 1844, Iaşi – 11 iunie 1921, Bucureşti,cimitirul Bellu, figura 19, locul 5). Activitate redacţională alături de C.A. Rosetti laziarul „Românul” 1862‐1882. Om politic PNL, deputat, senator, ministru de Finanţe1902, 1914. La Iaşi în anii războiului ministru fără portofoliu. S‐a retras din politicăpentru a deveni finanţist, fondator al BNR, director al acesteia între 1880‐1897,prim director al Băncii Generale Române din 1897, acţionar, întreprinzător, patronde fabrici pe valea Prahovei, membru în diverse Consilii de administraţie.