GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

PODUL MOGOŞOAIEI – POVESTEA UNEI STRĂZI ■ 311542Ciubuc – pipă de tip orientală cu ţeavă lungă şi cu imanea (capul ciubucului)din fildeş sau chihlimbar. Pentru pasionaţii fumători conta materialul din careera confecţionată, atât pentru aspectul dobândit prin creaţie, dar şi în timp prinfolosinţă, cât şi prin parfumul degajat în raport cu „combustibilul” ars.Vezi notele: 691, 1077, 2295, 2356.543Narghilea – o lulea de tip oriental cu o ţeavă lungă şi flexibilă a cărui capătde jos este fixat într‐un vas cu apă parfumată prin care trece fumul înainte de a fiinspirat.Vezi nota: 1913.544Scripcă – vioară, violină.545Cobzele – instrumente muzicale cu coarde asemănătoare chitarei folositepentru acompaniament.546Este vorba despre Nicolae C. DUDESCU mare ban 1777‐1779 şi 1781, unuldintre cei mai bogaţi boieri. Călătorind în Franţa după revoluţia din 1789, a cunoscutstările de lucruri din apusul Europei. Casa sa era organizată după tipicul oriental,afişând un lux exorbitant. Curţile Dudeştilor se aflau la marginea Bucureştiului,dar avea case şi în apropierea fostului palat al lui Constantin Brâncoveanu. Încă sepăstrează porţiuni din zidurile caselor din mahalaua Arhimandritului, în apropiereabisericii Sf. Apostoli.547Dr. Perticari.548La conducere Episcopiei Argeşului, înfiinţată la 18 octombrie 1793, dupămoartea primului episcop Iosif, a fost ales de către membrii Divanului Ilarion. Întimpul evenimentelor de la 1821 acesta a fost colaborator apropiat al lui TudorVladimirescu, fapt care a determinat ulterior refugiul său la Braşov. Refuzând săse mai întoarcă în ţară, Divanul l‐a ales pe Grigore RÂMNICEANU ca episcop alArgeşului la 13 februarie 1823. Era de obârşie din zona Vâlcii (circa 1763 – 20iulie 1828, Bucureşti). Cunoscător a mai multor limbi străine, acesta a desfăşurato complexă activitate de caligraf, traducător, editor. Aceste activităţi l‐au impusatenţiei contemporanilor ca un prestigios patriot. Este considerat ca primul care s‐apreocupat „a muta filosofia şi în limba românească”, creând chiar şi un vocabularadecvat.549Seimenii – corp de oaste format din lefegii, mercenari din Ţara Românească,din corpul de infanterie, folosiţi pentru garda Curţii Domneşti. S‐au răzvrătit întimpul domniilor lui Matei Basarab şi a lui Constantin Şerban Basarab (Cârnul) vv.Prin acţiunea energică întreprinsă de ultimul domn, sprijinit şi de oştile principeluiTransilvaniei, această răzvrătire cu consecinţe sociale complexe a fost lichidată iarcorpul de oaste desfiinţat. Când Şerban Cantacuzino a reintegrat lefegii în armataţării, aceştia nu au mai avut posibilitatea de a cere revendicări ca la domniileanterioare.Vezi notele: 73, 419, 948, 1868, 1888, 1929, 1949, 1995, 2056.550Arnăuţi – soldaţi mercenari de obârşie albaneză angajaţi în garda domnească,