GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

PODUL MOGOŞOAIEI – POVESTEA UNEI STRĂZI ■ 249fiind influenţat negativ şi de consoartă. Preocupat şi de folclor, a realizat notaţiaa 10 melodii populare româneşti, considerată a fi cea mai veche notaţie muzicalăreferitoare la teritoriul carpato‐dunărean.Vezi nota: 131.123În decursul anilor, şi mai ales în primele decenii ale secolului al XX‐lea,bordeiul a fost considerat, fără o atentă cercetare, ca o locuinţă necorespunzătoare.Cercetările întreprinse pe teren au permis o apreciere mai justă a modului deconstruire, a proporţiilor şi a funcţionalităţii spaţiilor, relevând calităţile acestui tipde locuinţă. Cercetarea interdisciplinară a stabilit că gradul de confort şi siguranţăoferită de o asemenea construcţie săpată în pământ şi acoperită cu pământ, paie saustuf pentru anumite zone de teren a fost expresia capacităţii de adaptare a ţăranuluiromân la condiţiile climatice şi chiar strategice, adeseori oferindu‐i posibilitatea dea scăpa de inopinate prezenţe la uşa bordeiului prin folosirea tainicei strecurătoriingenios realizată pentru a se cotroci.124Geamul – a intervenit târziu în folosirea ca membrană transparentă caresă permită pătrunderea luminii în interiorul unui spaţiu. Remarcând că fulgereleproduceau în funcţie de structura solului, „pietre transparente” omul a ajuns ca încuptoare cu un grad mare de temperatură să obţină sticlă colorată pe care a folosit‐opentru realizarea vitraliilor, a oglinzilor.Vezi notele: geamul: 105, 1097, 2017, 2126, 2290.Pe teritoriul românesc au fost realizate în cadrul glăjăriilor folii care se recunoscdupă vălurirea suprafeţelor geamurilor. În general aceste suprafeţe erau de micidimensiuni. Ca o mărturie a unor asemenea realizări sunt astăzi vechile icoane pictatepe sticlă. Vălurirea le conferă efecte deosebite în condiţii de iluminare. Un asemeneacentru meşteşugăresc producător de glajă era la Cârţişoara, azi judeţul Sibiu, iaricoane sunt în multe muzee din Transilvania. Citez colecţia Muzeului JudeţeanHunedoara din Deva. La Muzeul din Bujoreni, judeţul Vâlcea în cârciuma satului deodinioară sunt câteva exemplare de sticle cu caracteristicile glăjăriilor producătoare.Vezi notele: glăjărie: 185, 2017.125Băşică de porc – printr‐o tehnologie care releva experienţă, răbdare, seobţinea o cvasitransparenţă a petecului respectiv care se fixa pe o ramă de lemnservind de fereastră.126François RECORDON (sfârşitul secolului XVIII – ?), elveţian din cantonulVaud, a făcut studii de literatură şi filozofie. Venit în Ţara Românească a fost în anii1815‐1818 secretar al domnului Ioan Caragea. După 1821 s‐a dedicat arhitecturii.Este autorul lucrării Lettres sur la Valachie ou observation sur cette province et seshabitans, écrites de 1815 à 1821, avec la relation des derniers éveniments qui y ont lieu,Paris, 1821, în care autorul a prezentat cele trăite, formulând totodată promisiuneacătre cititori de a elabora şi o succintă istorie a Ţării Româneşti care însă n‐a mai fosteditată, urmând ca cercetări viitoare să stabilească dacă totuşi a fost elaborată aceastălucrare, manuscrisul eventual aşteptând regăsirea şi publicarea lui.127Olane – ţigle semicilindrice pentru acoperirea caselor, anexelor gospodăriei,gardurilor. Erau confecţionate din argilă bine arsă. Termenul este folosit şi pentru