GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

512 ■ GHEORGHE CRUTZESCU2096Oamenii la care face referinţă autorul erau puţini, cei care, din diversemotive, nu au beneficiat de avantajele unei funcţii de stat şi care s‐au alăturat celorcare au organizat detronarea silită de la 10‐11 februarie 1866 a lui Alecsandru IoanI Cuza. N‐au îndrăznit să se declare ca exponenţi ai maselor, preferând formulaconspiraţiei ca să‐şi atingă scopurile.2097Dumitru LECCA (2 decembrie 1832, Tecuci – 4 iulie 1888, Radomireşti).Militar de carieră, cu studii în Franţa. În 1866 maior, comandant al batalionuluide vânători care asigura Garda Palatului la 10‐11 februarie. I‐a lăsat pe complotiştisă intre în palat. A fost răsplătit de conspiratori care l‐au numit ministru de războiîn timpul Locotenenţei Domneşti. În 1877 a luptat la Lom Palanca şi la Smârdan,devenind ulterior general; deputat.2098Căpitanul Constantin PILLAT (10 aprilie 1838 în Moldova – 1922,Cluj, înmormântat în Bucureşti, cimitirul Bellu, figura 46, locul 52). Militar decarieră, căpitan în 1865. La 10‐11 februarie 1866, împreună cu Lecca, Lipoianuşi Costinescu, a pătruns în palatul domnesc pentru a impune semnarea actului dedetronare a lui Alecsandru Ioan I Cuza. La 10 mai 1866 a fost avansat maior, caîn anul următor să fie trecut în disponibilitate; rechemat în 1868 a avansat până lagradul de colonel, după care a demisionat din armată. A îndeplinit şi funcţii civile:prefect, director al Poştelor şi Telegrafului. Este o menţiune că a fost avansat până lagradul de general.2099Locotenent Alexandru LIPOIANU (1839‐1901, Bucureşti, cimitirulBellu, figura 59, locul 19). Militar de carieră; în anul 1866 participant la atragereamilitarilor la acţiunea de detronare a domnului Alecsandru Ioan I Cuza. După acestact incompatibil cu jurământul depus a fost avansat căpitan, ca în cursul carierei săfie promovat până la gradul de colonel.2100Anton COSTESCU (1840‐1889, Iaşi) Din 1851 pregătire şi carierămilitară, căpitan de artilerie la 1866 s‐a implicat în complotul de la 11 februarie,fiind unul din cei trei „ofiţeri” care au intrat peste domnul Alecsandru Ioan I Cuza,impunându‐i să semneze abdicarea. „Recompensat” a fost avansat maior la 1867 şilocotenent colonel la 1870, comandant al Regimentului de artilerie din garnizoanaIaşi la 1877.2101Locotenent Ştefan Mihăilescu.2102Tartorul – conducătorul unor fapte reprobabile.2103Iordache Kretzulescu de fapt, Dumitru /Dimitrie / KRETZULESCU(octombrie 1824 – 12 aprilie 1874, înmormântat în cimitirul Bellu, figura 6, locul17). A făcut carieră militară în armata otomană. În calitate de locotenent colonel afăcut campanie în Crimeea. La 18 aprilie 1859 a intrat în rândurile armatei românecu gradul de colonel; prefect al Poliţiei Capitalei între 3 septembrie 1859 – 12 aprilie1860. La 1866 era şef al diviziei teritoriale cu reşedinţa la Bucureşti. A pus casa sala dispoziţia conspiratorilor ca loc de întâlnire şi consfătuire. La 1 ianuarie 1871 erageneral de divizie, ulterior pensionat.