GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

476 ■ GHEORGHE CRUTZESCU1777Elena CÂMPINEANU fiica stolnicului Scarlat Câmpineanu şi a RuxandreiCândescu. Era soră cu Constantin şi Ioan Câmpineanu.1778Constantin CÂMPINEANU fiul mai mare al stolnicului ScarlatCâmpineanu şi al Ruxandrei Cândescu. A urmat şcoala grecească ca elev al luiLambru Fotiade. Boier de vază la începutul secolului XIX. Consilier al lui GrigoreGhica vv. Apărător al interesului ţării, s‐a opus tendinţelor manifestate de Rusia dea introduce o serie de amendamente la Regulamentul Organic, care ar fi facilitatacesteia amestecul în treburile interne ale Ţării Româneşti. A deţinut următoarelefuncţii: logofăt la 1822; caimacam al Craiovei în decembrie 1822, spătar la 1825 şila 1830 mare spătar. Împreună cu Nicolae Văcărescu a iniţiat, la Braşov, organizareaunei societăţi care ar fi contribuit la organizarea unei mişcări naţionale. Autoriiproiectului preconizau acţiuni culturale care să acopere activitatea pe plan politic,idee care s‐a conturat apoi în cadrul Societăţii Filarmonice.Vezi nota: 1982.1779Ioan /Iancu CÂMPINEANU.Vezi notele: 454, 1027, 19221780Emanoil Em. LAHOVARI (1810‐1892, Bucureşti, cimitirul Bellu, figura15, locul36), fiul cuparului Manolache Lahovari şi al Smarandei Polizu. Studiijuridice. Activitate în magistratură, a fost secretar la Secretariatul de Stat. Căsătoritcu Olimpia Arsaki.1781Emanoil KRETZULESCU /Creţulescu / (1836‐1908, Bucureşti, cimitirulBellu, figura 14, locul 27), fiul lui Manolache Kretzulescu şi al Catrinei Brăiloiu.Ministru plenipotenţiar al României, comisar general al pavilionului românesc laExpoziţia de la Viena din 1873. Căsătorit cu Maria Lahovari în 1861.1782George C. GHICA‐Comăneşti, fiul marelui logofăt al Moldovei ConstantinGhica‐Comăneşti şi Deleni şi al Mariei Cantacuzino. A fost căsătorit cu FenaretaŞtirbei. Fratele său, Dumitru, a fost căsătorit cu Zoe născută Rosetti.1783Gheorghe Em. LAHOVARI (1854‐1897, Bucureşti, cimitirul Bellu, figura15, locul 36), gazetar, director al periodicului „Indépendance Roumaine”. Publicândarticole care au lezat pe Nicolae Filipescu a fost provocat la duel, fiind ucis. PrinţesaSuţu a ridicat în zona unde a avut loc duelul o cişmea având în partea superioarăbustul defunctului. Mutată cu ocazia lucrărilor pentru traseul liniei de metrou, azieste amplasată, fără apă, în faţa blocului turn din Piaţa Naţiunilor Unite.1784Alexandru Em. LAHOVARI (1855‐1950, Bucureşti, cimitirul Bellu, figura15, locul 36)). Activitate diplomatică, ministru plenipotenţiar în Franţa şi Italia,memorialist. Căsătorit cu Ana Creţulescu (1865‐1964).1785Albanezul de la poartă – a fost paznicul tradiţional la casele boiereşti dinsecolul XVIII, începutul secolului XIX. Se remarcaseră prin calităţile de militariprecum şi prin costumaţia specifică pe care o purtau.1786Grigore C. CANTACUZINO (1825 sau 26 ianuarie 1827, Bucureşti –iulie 1898, sau 1903), fiul lui Constantin Caimacamul şi al Zoei Slătineanu. A fost