PDF - Limba Romana

Coşeriana 9unei originale teorii a sensului în lingvistică, prin delimitarea: desemnare (funcţiauniversală a limbajului) – semnificat (funcţia semantică) – vorbire / text (funcţiaindividuală în discurs). Un merit deosebit al savantului constă în elaborarea şipromovarea integralismului lingvistic ca un sistem ce fundamentează caracteruldinamic, creator şi sistematic al limbii: faimoasa triadă sistem – normă – vorbire,care nu delimitează formula clasică sincronie / diacronie (funcţionare şi, respectiv,evoluţie). Acest model sistemic este prezent în scrierile sale ştiinţifice, ca săfie preluat şi de alţi lingvişti din lume.Drept lucrări fundamentale ale lingvistului E. Coşeriu sunt considerate: Sistem,normă şi vorbire (1952), Sincronie, diacronie, istorie (1958), Introducereîn lingvistica generală (1981) ş.a. Acestora li se alătură o serie de monografii saustudii monografice: Geografia lingvistică, Forma şi substanţa sunetelor în limbaj,Pentru o semantică diacronică structurală, Logic şi antilogic în gramatică,Solidaritatea lexicală etc. – în total, circa 50 de volume, scrise cu precădereîn spaniolă, germană, apoi în franceză, română, traduse în numeroase limbi alelumii (peste 20) şi valorificate creator de mulţi lingvişti, discipoli ai săi sau cercetătoride aiurea. A scris despre limba, folclorul şi literatura românilor, consacrându-ilimbii materne câteva studii solide: Limba română în raport cu limbile romanice,Identitatea limbii şi a poporului nostru, Limba română în faţa Occidentuluişi Semantisches und Etymologisches aus dem Rumänischen, ultimele douăelaborate, evident, în scopul popularizării limbii noastre în lume.A avut şi surprinzătoare preocupări literare, artistice, de estetică şi filozofie,valorificate abia în ultimul timp.A fost un militant intransigent pentru drepturile la limba şi cultura naţionalăa băştinaşilor din Republica Moldova, inclusiv pentru utilizarea exclusivă aglotonimului limba română. În acest sens, a declarat, cu diferite ocazii, inclusivde la tribune academice şi oficiale, în Occident, la Bucureşti şi la Chişinău: „Apromova sub orice formă o limbă «moldovenească» deosebită de limba românăeste, din punct de vedere strict lingvistic, ori o greşeală naivă, ori o fraudăştiinţifică; din punct de vedere istoric şi practic, e o absurditate şi o utopie; şi, dinpunct de vedere politic, e o anulare a identităţii etnice şi culturale a unui poporşi, deci, un act de genocid etnico-cultural”.Recunoscându-i-se marile merite şi contribuţii în domeniul lingvisticii, numeroasesocietăţi lingvistice şi filologice din Vest l-au ales preşedinte – fie titular,fie de onoare; câteva zeci de academii l-au ales membru titular sau onorific. Şimai multe universităţi, din toată lumea, i-au acordat titlul de Doctor Honoris Causa,printre acestea fiind şi universităţile din Bucureşti (1971), Iaşi şi Cluj-Napoca(1992), Chişinău (1993), Constanţa, Craiova, Timişoara (1994), Bălţi (1997),Târgovişte (2002) ş.a. Membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldoveidin 1991 şi al Academiei Române din 1992, a fost şi membru al Uniunii Scriitorilordin Moldova. Decorat cu Ordinul Republicii (1997) – distincţia supremă aRepublicii Moldova.„Maestrul [E. Coseriu] a reuşit să se impună, fără nici o îndoială, ca celmai strălucit exponent al culturii române în planul universal al ştiinţelor omului,întreaga şi profunda semnificaţie a aportului său îşi aşteaptă dreapta preţuire[...]” (prof. univ. dr. Mircea Borcilă).Este înmormântat în oraşul Tübingen.Numele lui E. Coşeriu îl poartă gimnaziul din satul natal, iar din octombrie2005 Eugeniu Coşeriu se numeşte şi Biblioteca Municipală din Bălţi.