PDF - Limba Romana

308limba Românăce), ori lapis crucifer – folosite ca amuletă la botezul pruncilor, graţie habitusuluicristalului-cruce de culoare albă, cu bordură neagră, având dimensiuneade până la 10 cm.Utilizarea din cele mai vechi timpuri a metalelor preţioase şi a pietrelorscumpe în calitate de bijuterii este confirmată şi în Biblie:„...Şi din Eden ieşea un râu, care uda raiul, iar de acolo se despărţeaîn patru braţe...Numele unuia era Fison. Acesta înconjura toată ţara Havila, în carese află aur.Aurul din ţara aceea este bun; tot acolo se găseşte bdeliu şi piatra deonix” (Facerea, cap. 2, vers. 10-12).Termenul „bdeliu” se mai întâlneşte în Biblie, constituind forma latinizatăa denumirii greceşti a ambrei sau a perlei de culoare albă ori cenuşie 3 .Bdeliul este identificat de unii traducători ai Bibliei cu cristalul: „Iar manaera ca sămânţa de coriandru şi înfăţişarea ei era ca înfăţişarea cristalului”(Numerii, cap. 11, vers. 7).În Biblie sunt menţionate frecvent metalele preţioase, în special încontextul utilizării vechilor unităţi de măsură, de exemplu, „siclul” = 11,5 gr.,care se subdivide în 12 „ghere” (0,57 gr.) 4 . Începând cu secolul VII î.Hr.a fost efectuată standardizarea valorilor de schimb, obţinându-se siclulde aur = 16,36 gr. şi siclul de argint = 14,54 gr. Astfel, Avraam plăteşte luiEfron, pentru mormântul soţiei sale Sarra, „400 sicli de argint” (Facerea,cap. 23, vers. 15-16). O informaţie elocventă privind podoabele preţioaseantice ne-o oferă Ieşirea, în scena rânduielilor pentru o adunare ce urmasă aibă loc în cortul ridicat de către Moise: „...prinoasele ce vei primi de laei sunt acestea: aur, argint şi aramă;...piatră de sardiu şi pietre de pus la efod şi la hoşen...din acestea să-Mi faci lăcaş sfânt şi voi locui în mijlocul lui” (Ieşirea,cap. 25, vers. 3-8).În această descriere se spune că lăcaşul este lucrat de meşterii argintarialeşi chiar de Dumnezeu: Beţaleel, fiul lui Uri şi al lui Or, din seminţialui Iuda (Ieşirea, cap. 35, vers. 30) şi şlefuitorul pietrelor preţioase Oholiab,fiul lui Ahisamac din seminţia lui Dan (Ieşirea, cap. 35, vers. 34):„şi l-am umplut de duh dumnezeiesc, de înţelepciune, de pricepere,de ştiinţă şi de iscusinţă la tot lucrul,ca să facă lucruri de aur, de argint şi de aramă...să şlefuiască pietre scumpe pentru podoabe” (Ieşirea, cap. 31,vers. 3-5).Pentru cortul sfânt au fost folosite darurile Domnului: aur, argint şiaramă, meşterul Beţaleel îmbrăcând „chivotul din lemn de salcâm cu aurcurat pe dinauntru şi pe dinafară, iar împrejur i-a făcut o cunună de aur.A făcut vase trebuitoare pentru masă, talere, cădelniţe, linguri şi cupe,toate de aur curat; sfeşnic de aur curat lucrat din ciocan executat dintr-osingură bucată de un talant de metal (34,5 kg); jertfelnicul îmbrăcat cucunună de aur curat”. O descriere similară întâlnim şi în episodul despreconstrucţia templului lui Solomon, ornamentat „în interior şi pe dinafară cuaur curat; cu jertfelnic, pardoseală şi heruvimi de aur, vase sfinte, sfeşnice