PDF - Limba Romana

Coşeriana 25atractivă, o asemenea întreprindere nu poate nici evita, nici rezolva paradoxultipicităţii „graduale” sau al „atipicităţii” textelor individuale.(4) În perspectivă generală, tipologia textuală presupune stabilireaposibilităţilor tipologice ale textelor. „Posibilităţi tipologice” nu înseamnăînsă fascicule sau conexiuni logic-posibile de funcţii şi proprietăţi, întrucâtacestea sunt în număr teoretic infinit, după cum, ţinem să accentuăm, şi„imposibilităţile” tipologice ale textelor sunt în număr teoretic infinit. Cercetareatipologică pe baze integraliste urmăreşte identificarea tipurilor „reale” înaceeaşi accepţie în care cercetarea funcţională a limbilor nu vizează toateposibilităţile structurării idiomatice, ci numai „posibilităţi lingvistice «reale»”(„reale” sprachliche Möglichkeiten – Coseriu, 1979b, 36), adică acele posibilităţiexpresive care sunt „descoperite” ca fiind realizate în limbi / textereale sau derivă din acestea.Sub acest unghi, fiecare tip textual (sau principiu textual-tipologic) identificatîntr-un text constituie un universal posibil 17 , iar infinitudinea calitativăeste, poate, chiar mai evidentă aici decât în cazul universaliilor posibile alelimbajului sau ale limbilor, datorită caracterului lax al normelor textuale şi alevaluărilor de adecvare. Pentru „descoperirea” tipului textual astfel înţeleseste irelevantă extensiunea cantitativă a „corpusurilor” textuale supuse investigaţiei,fiind, în schimb, crucială cuprinderea fiecărui text în integralitateasa, adică până la limita maximală a unităţilor de articulare a sensului.7. Concluzii: un tablou al distincţiilor textual-tipologice fundamentaleAvând în vedere definiţiile formulate şi argumentele aduse în secţiunileanterioare, suntem în măsură să completăm şi să restructurăm tabloul distincţiilorconceptuale care ni se par strict necesare în orizontul unui modeltextual-tipologic integralist.Dacă pentru forma de gradul 2 şi 3 se poate utiliza termenul de „tip”textual într-o accepţie largă, noi alegem termenul de „sub-moduri” discursiveîn cazul formei de gradul 2 şi pledăm pentru utilizarea termenului de ‘tiptextual’ în accepţie restrânsă, pentru forma de gradul 3, aşa cum o justificăşi analogia cu tipul limbii.Ne propunem ca ilustrarea tipului textual – în calitate de formă degradul 3 – prin analiza unui text concret să facă obiectul unei intervenţiiviitoare.PLANUL VORBIRII ÎN GENERAL:Modalităţi elocuţionaleEx.: dialog / monolog, vorbire directă / indirectă /...)