PDF - Limba Romana

68limba Românămicianul V.F. Şişmariov, membru corespondent al Academiei Sovietice,R.A. Budagov (ulterior devenit şi el academician), prof. E.A. Referovskaia ş.a.Aflându-mă la aspirantură, în 1944-’47, i-am avut, în calitate de conducătoriştiinţifici, tot pe acad. Şişmariov şi prof. Budagov. Profesoara E. A. Referovskaiami-a fost referent oficial la susţinerea tezei mele de candidat înştiinţe filologice.În afară de aceasta, la Leningrad, şi pe urmă la Saratov, unde a fostevacuată Universitatea, am audiat cursuri şi am frecventat o serie de seminarii,am susţinut examene şi am beneficiat de îndrumarea unor distinşi lingviştişi istorici literari din cadrul Facultăţii de Filologie a Universităţii noastre. Îmiamintesc de cursurile ţinute de acad. I.I. Meşcianinov („Tipologia limbilorşi lingvistica generală”), acad. L.V. Şcerba şi prof. L.R. Zinder („Lingvisticaexperimentală”), acad. I.I. Tolstoi („Literatura antică”), prof. I. M. Tronski(„Istoria limbii latine”), prof. G.A. Bialîi („Creaţia artistică a lui Dostoievski”).Aş vrea să menţionez, în mod special, că am avut norocul de a frecventacursurile şi seminariile unor reprezentanţi, cei mai de seamă, ai şcolii (căzutăîn dizgraţie, în perioada menţionată) formalismului rus. Am în vedereun remarcabil lingvist şi istoric literar, acad. V.V. Jirmunski, un folclorist-structuralistde talie mondială, prof. V.I. Propp şi prof. B.V. Tomaszewski, care astudiat, iniţial, tehnica la Universitatea din Liège (Belgia), devenind, ulterior,un mare filolog-puşkinist, acordând o atenţie sporită textologiei structurale.În anul 1947, prof. B.V. Tomaszewski mi-a fost referent oficial la susţinereatezei de candidat în ştiinţe.Prin anii ’30-’50, anii mei de studenţie şi de „aspirantură”, noi am fostlipsiţi de posibilitatea de a lua contact cu marii lingvişti din străinătate, caL. Hjelmslev, I. Iordan, R. Jakobson, J. Kurylowicz, A. Martinet, Al. Rosetti,E. Petrovici, V. Pisani, Sever Pop, L. Spitzer ş.a. Totuşi, ocolind cortina defier a cenzurii de partid, dascălii noştri de la Universitatea din Leningradne-au familiarizat şi „unit” cu ideile şi metodele creatoare ale lingvisticii şifilologiei occidentale.– Vă mulţumesc pentru răspunsurile Dvs.!Interviu realizat de Ilie Rad,Sankt Petersburg – Cluj-Napoca,oct. 2005 – febr. 2006România literară,nr. 17 din 28 aprilie 2006NOTE1Distinsul savant se referă la Conferinţa ştiinţifică „Limba română este numelecorect al limbii noastre”, organizată, aşa cum se precizează în rezoluţia acestuifor, „de Institutul de Lingvistică al Academiei de Ştiinţe, catedrele de specialitatede la instituţiile de învăţământ superior din Republica Moldova, uniunile de creaţie