PDF - Limba Romana

Coşeriana 33II. Relaţii cu semne din alte texteSpre deosebire de grupul anterior de funcţii evocative, unde relaţiase instituia între un semn actualizat din text şi un grup sau sistem desemne in absentia, non-actualizate, acest grup priveşte relaţiile dintresemnul din text şi semnele din alte texte, care aparţin tradiţiei lingvisticesau culturale a unei comunităţi 15 .1. Discursul repetat„Este posibilitatea de a utiliza semnele în texte într‐un asemeneamod, încât să fie înţelese ca o aluzie la o secvenţă de semne preexistentă”16 ; „tehnica colajului”.Ex.: „Surâdeau tovarăşii de la minister, că primarul «de origină atâtde sănătoasă» nu părea încă să fi aflat că forma de stat în care trăim numai este cea monarhică” (p. 275); „[Ţăranul] îşi mai spune o dată vorba,completând-o, de astă dată, ca-ntr-o fabulă de veac cu un cuvânt circumstanţialde împăcare cu soarta: «Aşteptăm, domnule profesor, cum aşteaptăiepurele, să-i crească coada!» […] «Bade Zaharie, să mai nădăjduim,poate că totuşi o să-i crească iepurelui coada!»” (p. 403-404).Fără să detaliem aici, observăm doar că, în acest din urmă fragment,atât alegerea „vorbei de duh” a ţăranului, cât şi modificarea ei de cătreAxente sunt semnificative pentru contextul speranţelor ascunse amestecatecu suspiciune.2. „Cuvinte proverbiale” 17Ex.: „Era felul ei de a-şi rosti atât împotrivirea afectivă faţă de expansionismulteutonic, […] cât şi nestăpânita ei admiraţie faţă de poporul german,sentiment pe cale de a se înteţi, de când acesta se prăbuşi, oferindomenirii spectacolul unui amurg al zeilor” (p. 119).În contextul ultimei întâlniri a grupului de prieteni, la ferma lui MariusBorza, episodul cu cei doi „nemţişori”, prin evocarea celebrei lucrări wagnerieneGötterdämmerung şi a ecourilor nietzscheene, instituie un paralelismde atmosferă şi „epocă”.III. Relaţii între semne şi „lucruri” 181. Imitare prin substanţa semnuluia) Imitare directă prin imaginea fonică (onomatopeea)b) Imitare indirectă prin articularec) SinestezieEx.: (pentru a)) „Ana îmi era ca obsesia unei melodii. [...] Alean estepentru mine Ana, alean, alean” (p.219); (pentru c)) „Proiectul, auriu ca pădurileşi roşu ca flăcările toamnei, propus de norocosul arheolog, îl primescîn sinea mea cu tot entuziasmul. Planul cădea în huma albastră a unei fericiriîn care se amestecă lumina melancolic‐sfâşietoare a zilei” (p. 503).2. Imitare prin forma semnului 19