PDF - Limba Romana

258Vedem astfel că vechiul ţinut alSorocii în decursul sec. al XIX-lea îşireface populaţia, risipită în cea maimare parte în secolul anterior (sec.XVIII). Faptul acesta nouă ni separe de o valoare antropogeograficăşi naţională puţin obişnuită. Unţinut care-şi pierde cele mai multeaşezări din cauza evenimentelor istoricedefavorabile, care păstreazănumai pe o fâşie din solul lui un gruprelativ mic de populaţie înghesuităacolo, între râul de hotar şi câmpulde la Apus, pe unde se perindă unsecol şi jumătate toate restriştilenumeroaselor războaie, – acestţinut reuşeşte din neînsemnata luiresursă omenească să-şi refacăpopulaţia românească – şi aceastao face într-un secol de dominaţiestrăină, care numai grija consolidăriielementului românesc, evident, nuavea. Forţa de colonizare spontanăa elementului românesc din ţinutulSorocii a dat dovada unei vigoriextraordinare. Această vigoare, cutot efortul din trecut, nu s-a epuizatnici până azi. Reforma agrară basarabeanădin 1918 ne-a confirmatacest lucru: din regiunea Nistruluiau plecat şi acum noi contingenteromâneşti spre câmpul din ApusulŢinutului şi au înfiinţat acolo pe terenurileexpropriate peste 20 desate noi.Compoziţia etnică a populaţieiactuale ne arată clar că vechiulţinut al Sorocii este şi azi încă românesc.La 1930 totalul populaţieijudeţului Soroca era de 316.238locuitori. Din aceştia, Românii reprezentauun număr de 232.720,adică formau la acea dată o majoritatezdrobitoare de 73,6%. Restullimba Românăde 26,4% îl formau toate celelalteneamuri din cuprinsul judeţului. Dinaceste neamuri cel mai însemnatca număr erau la acea dată Evreii,care formau un procent de 9,2%sau 29.200 capete, fiind localităţimai ales în Soroca şi în cele 10târguşoare ale judeţului. Vin apoi înordinea importanţei – Ucrainienii cu26.039 sau 8,2% şi Ruşii cu 25.736sau 8,1%.În privinţa procentajului acestordouă neamuri trebuie să spunemcă el este complet denaturat în recensământulnostru din 1930. Ruşiveritabili nu sunt în judeţul Sorocadecât în două sate lipoveneşti Pocrovca(563) şi Cunicea (2665); maiexistă apoi o seamă de grupuleţemici de ruşi sau ruşi izolaţi prin diferitelocalităţi. Procentul lor însă niciîntr-un caz nu se urcă la 8,1% dinpopulaţia judeţului. Recensorii din1930 – din nepricepere (sau poateşi din alte cauze mai grave) – autrecut însă foarte adeseori la rubrica„Ruşi” numeroase grupuri delocuitori de alt neam. Aşa, după socotelilenoastre, au fost înregistraţica Ruşi aproape 20.000 ucrainienidin sate bine cunoscute ca ucrainene.Mai mult chiar, au fost trecuţi laRuşi în câteva cazuri chiar Români,apoi în mai multe localităţi, unde ebine ştiut că nu-s decât Români, înmod inexplicabil, figurează totuşi înrecensământ grupuri mici de ruşi.Celelalte neamuri sunt extrem dereduse la număr: Polonezi – 850,Ţigani – 500, Germani – 417, Bulgarii,Găgăuzii, Sârbii, Grecii, Armeniietc. nu formează decât un total de336 capete.Rezultă din cele arătate maisus că elementul românesc formea-