PDF - Limba Romana

Gramatică 89numeroase cuvinte care aparţinfondului latin moştenit. Din totalulde 2381 de cuvinte, 1210 au etimonlatinesc, iar 436 sunt împrumuturiromanice intrate pe cale savantă,după cercetările realizate de LilianaMacarie. Într-o măsură maimare decât în celelalte limbi, circulăîn catalană împrumuturile detip romanic, din franceză (1,51%),spaniolă (1,18%) şi chiar din italiană(0,55%).Structura etimologică a vocabularuluireprezentativ al limbiispaniole are o dimensiune inedită,în sensul că primele două locuri, înceea ce priveşte originea cuvintelor,sunt deţinute de latinismele moştenite(50%) şi de cele intrate pe calesavantă (26,57%). Dintre împrumuturileromanice, în procente multmai reduse au pătruns în spaniolăneologismele franceze (2,45%), italiene(0,80%), portugheze (0,15%).Observăm din statistica prezentatăcă împrumutul de dată recentă esteslab reprezentat în comparaţie cuprofunda latinitate a lexicului spaniol,cel mai conservator poate dinfamilia limbilor neolatine.În limba portugheză, din totalulcelor 2312 de cuvinte ce constituievocabularul reprezentativ, 1047sunt elemente latineşti moştenite(45,28%), iar 581 (25,12%) au pătrunspe cale savantă. Celelalte claseetimologice au valoare mult maimică în raport cu fondul latin: 69 decuvinte (2,98%) sunt franceze, 24de unităţi au provenit din italiană(1,03%), iar din spaniolă pondereaîmprumuturilor reprezintă un procentimportant.Oricât de mult am rămâne îndatoraţicivilizaţiei lumii moderne,prin forţa lucrurilor, istoria unei limbieste istoria unei civilizaţii, iar cifrulunei civilizaţii poate fi descoperit(pe lângă urmele materiale) în acellimbaj care se raportează mereu laizvoare şi la sine.NOTE1E. Coşeriu, Introducere în lingvistică,trad. de Elena Ardeleanu şiEugenia Borcilă, Editura Echinocţiu,Cluj, 1995.2M. Bartoli, Introduzione alla neolinguistica,Genova, 1925.3Iorgu Iordan, Româna şi spaniola,arii lingvistice ale latinităţii, în SCL,XV, 1964, p. 12.4Carlo Tagliavini, Originile limbilorneolatine, p. 170-182, vezi Lexicullatinei vulgare.5Tagliavini, op. cit., p. 171.6Apud Sorin Stati, Interferenţelingvistice, Editura Ştiinţifică, Bucureşti,1971.7Meyer-Lübke, Grammatica, IIcap., p. 499.8Mircea Păcurariu, Istoria BisericiiOrtodoxe Române, Sibiu, 1972,p. 22.9P. Panaitescu, Introducere la istoriaculturii româneşti, Bucureşti, 1969,pag. 103-104.10H. Mihăescu, Influenţa greceascăasupra limbii române pânăîn sec. al XV-lea, Editura AcademieiR.S.R., Bucureşti, 1966, p. 58.12I. Fischer, Morfologia istoricălatină, Editura Universul, Bucureşti,1985, p. 111.13Vocabularul reprezentativ allimbilor romanice, coord. Marius Sala,Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti,1988.14C. Tagliavini, op. cit., p. 211.