PDF - Limba Romana

Simpozion 255neşti sau de două poşte. Raţiunilecirculaţiei cu mijloacele timpului(posibilitatea de a face drumul dela Soroca până la marginea ţinutuluiîntr-o singură zi) se vede clar căau prezidat la origine la formareateritorială a ţinutului. Dar distanţelen-au fost singurul considerentde organizare teritorială. Condiţiileeconomice create de sol au cântăritşi ele foarte mult la această organizare.Viaţa economică a vechilorţinuturi extracarpatice moldoveneştise bizuia pe produsele solului, obţinuteprin agricultură si podgorie,prin creşterea vitelor în regiunile decâmp, prin exploatarea lemnului dinpăduri şi prin albinărit.Era o viaţă quasi autarhică,fiecare ţinut mulţumindu-se aproapenumai cu produsele lui proprii.Ţinutul Sorocii corespundea în chipoptim acestor forme economice arhaicede autarhie. În cuprinsul semicerculuiarătat, de-a lungul Nistruluise întinde o fâşie cu lăţimi variindîntre 15 şi 25 km, un platou mairidicat cu „holmuri” şi măguri înaltepână la 350 metri şi cu podişurilargi, împădurite, pe care şi astăziîncă se mai păstrează păduri, dumbrăvifrumoase de stejar şi rediuri.Aici a fost în trecut şi mai este şiazi încă sursa unică de aprovizionarecu lemn de construcţie pentrupopulaţia ţinutului. Afluenţii scurţiai Nistrului şi Răutul Mijlociu taie înformă de jgheaburi adânci straturilepietroase ale podişului sorocean,creând locuri prielnice pentru piveşi mori de apă, aşa de numeroaseîn trecut, încă destul de multe şiazi. În luminişurile dintre păduri, înmarginea dumbrăvilor, în poiene, pelocuri înalte, unde apa nu lipseşteaici niciodată, s-au fixat din timpuristrăvechi aşezările omeneşti subforma de sate de răzeşi, cătune şiodăi, înconjurate de verdeaţa pomilorroditori şi a viilor. Căci în reliefulvariat şi pe solurile cucerite de lapădure din podişul sorocean pomiifructiferi merg minunat, iar viţa devie, deşi aproape la limita ei nordicăde creştere, mai poate da podgoriifrumoase, cum e cea din juruloraşului Soroca sau cele din Sudulpodişului. Albinăritul este o ocupaţiestrăveche pe aceste meleagurişi se mai practică din plin şi azi înforme arhaice, în ştiubee săpate întrunchiuri de salcie sau tei, la marginide rediuri sau în grădinile cupometuri care au luat locul vechilorpăduri şi dumbrăvi.Agricultura are aici mari întinderide teren arabil pentru a se dezvoltaîn voie, obţinând recolte îmbelşugateşi sigure în fiecare an.Dar ţinutul acesta înalt cu văiadânci şi păduri a mai avut şi unalt rost în viaţa ţinutului Sorocii: întimpul invaziilor prădalnice şi al războaielorcu Turcii, Tătarii şi Poloniiaici se refugia populaţia ţinutuluidin regiunile deschise de la Apus.Sunt nenumărate amintirile acestorvremuri în satele sorocene, cândoamenii se bejeneau în păduri şiîn văgăunile ascunse ale Nistruluişi în valea acestuia a fost zona derefugiu a populaţiei, ceea ce a avutpentru conservarea elementului românescsorocean o importanţă capitală.Şi până azi satele cele maivechi răzeşeşti aici s-au păstrat,populaţia cea mai deasă a ţinutuluiaici şi-a îndesit rândurile.Dincolo de podişul Sorocii, încuprinsul văilor afluente ale Răutu-