PDF - Limba Romana

Coşeriana 55şi E. Coşeriu, prin articolele sale, acontribuit la formarea acestui noutip de limbaj publicistic: „Textele luiE. Coseriu, în special cele adunateulterior în volumul La stagione dellepiogge. Racconti e scherzi, dincolode valoarea lor literară intrinsecă,demonstrează o stăpânire ireproşabilăa limbii italiene, mai ales acelei contemporane, şi folosirea cuo mare îndemânare a posibilităţilorei expresive” (p. 44).Autorul mărturiseşte că E. Coşeriuparticipa activ la şedinţele cercului.Deja la prima şedinţă, dupăinaugurare, prezintă comunicareaDespre etimologia cuv. sârbo-croatbugarština, cântec epic în versurilungi în care contesta ipotezelepropuse anterior. La şedinţa din28 februarie va vorbi despre „Fonemulimplicit” în română, iar la 11decembrie 1948 – despre Limba luiIon Barbu (cu unele consideraţii referitoarela limbile învăţate) în caredemonstra că „limbajul acestui poetrelevă unele caracteristici funcţionaleale sistemului limbii române,în felul acesta explicitând anumiteprobleme de lingvistică generală”(p. 46). În cea de-a patra comunicare(26 martie 1949), trata temaLimbă şi regim în România, ideeaprincipală fiind că revoluţia politicădin România a adus cu sine multiplemutaţii lingvistice, comparabile cu orevoluţie lingvistică. A cincea comunicare(7 mai 1949) – Lingvistică şimarxism –, care a anticipat cu unan intervenţia lui Stalin în lingvistică,puncta trăsăturile specifice lingvisticiisovietice, oferind în acelaşi timpo analiză penetrantă a lingvisticii dela acea vreme. „Prezentând doctrinalui N. J. Marr şi a succesoruluisău I. I. Meščaninov, Coşeriu trăgeaconcluzia că nici măcar lingvisticamarxistă ortodoxă nu respinge înbloc lingvistica „burgheză”, dimpotrivă,ea ajunge la concluzii asemănătoare,uneori identice (de ex., cucele ale şcolii de la Kopenhaga), cudeosebirea că porneşte de la cu totulalte premise metodologice” (p. 46).E. Coşeriu nu se limita la prezentareaunor comunicări, ci, după cumdemonstrează şi procesele-verbalerespective, participa foarte activ şi ladiscuţii. De fapt, V. Pisani concepusesocietatea nu ca pe o „fabrică” de tinericercetători, ci ca pe o posibilitatede confruntare şi de întâlnire dintretinerii savanţi italieni şi cei străini.După plecarea sa din Italia,Coşeriu a continuat să colaborezecu Societatea de lingvistică din Milano,care îl invita de fiecare dată cândorganiza vreo manifestare ştiinţifică.Astfel, a participat la cel de-al IV-leacongres internaţional de lingvistică(2-6 septembrie 1963), la cel de-alcincilea congres (1-5 septembrie1969) etc. La ultimul congres, organizatcu ocazia celei de-a 50-a aniversăria societăţii (8-10 octombrie1998), lui Coşeriu i s-a încredinţat săprezinte conferinţa Lingvistica europeanădupă F. de Saussure. „A fostuna din ultimele sale prezenţe pescena lingvisticii mondiale, deoarecedupă aceea starea sănătăţii i s-aagravat rapid, motiv pentru care nua mai avut timpul necesar să trimitătextul comunicării pentru publicare,text ce ar fi putut reprezenta testamentulsău ştiinţific, adică testamentulunui eminent savant care a avut oatitudine proprie faţă de principaleleprobleme ale lingvisticii contemporane”(p. 49).În Aspetti del metalinguaggiodi Eugenio Coseriu: fortunae recepimento nel panorama linguisticoitaliano Raffaella Bombişi Vincenzo Orioles se referă laimpactul pe care l-au avut anumi-