PDF - Limba Romana

274limba RomânăNicolae IORGAFAPTA DE LA CHIŞINĂUO faptă politică de mare însemnătate s-a petrecut la Chişinău în clipacând asupra Sfatului Ţerii, care nu atârnă de Constituanta Rusiei decât înce priveşte fixarea legăturilor Basarabiei cu provinciile celelalte ce făceauparte din Rusia ţarilor, s-a ridicat un steag naţional, care, deşi cu altă orânduire– pentru a dovedi că nu este la mijloc separatism şi tendinţe cătreRomânia, – cuprinde aceleaşi colori ca şi ale noastre.Fireşte că ne bucurăm de această afirmare publică, solemnă, că „moldovenismul”a înviat la această jumătate de Moldovă, smulsă ca un simpluteritoriu „turcesc”, cu locuitori oarecari, de Alexandru I la 1812 şi restabilită,în puterea acestui precedent de hrăpire, de către Alexandru al II-lea, la1878, după ce trei judeţe de sud împărţiseră, douăzeci de ani şi mai bine,viaţa Principatelor Unite. În orice împrejurări s-ar găsi un popor, oricare arfi legăturile sale cu state vecine şi prietenia sa pentru alte popoare, nimicnu-l poate împiedeca să se bucure atunci când o parte din el, înstrăinatăprin circumstanţe asupra cărora nu-şi propune să revie, simte din nou putereade viaţă a sufletului comun. Nu se cere pentru aceasta nici un îndemnambiţios, ci e numai un elementar act de conştiinţă, care nu poate fi evitatdecât dacă însăşi această conştiinţă s-ar fi stins. Şi a refuza împărtăşireala asemenea bucurii ar fi deopotrivă cu tăgăduirea calităţii sale înseşi dinpartea acelui care refuză.De aceea, ca unii cari şi noi avem moştenirea vechii Moldove, cu tot cese cuprinde într-însa ca eroism ostăşesc, ca muncă pentru lumină, ca gloriecurată şi ca netăgăduit drept, ca unii cari apărăm, de un duşman comun, oRomânie care, în chip material, e redusă astăzi la jumătatea din Moldovărămasă, după răşluirea împăratului creştin, în mâna domnilor cari-şi înscriaunumele după al lui Ştefan cel Mare, al lui Petru Rareş şi al basarabeanuluiAlexandru din Lăpuşna, salutăm, cu inimile zguduite de emoţie, cele treicolori ale neamului nostru, fluturând asupra Basarabiei viitorului.* * *Nu înţelegem însă această salutare ca una din urările care întâmpinăo operă pe deplin săvârşită.Dimpotrivă, lucrurile în Basarabia au început abia, şi pană la aşezarealor va trece multă vreme, şi multe bunevoinţi se vor istovi pentru a seajunge la un rezultat sigur şi dăinuitor.Notă: Articolele sunt reluate, în ortografia originalului, din cartea N. Iorga. NeamulRomânesc în Basarabia, vol. II, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1997.