PDF - Limba Romana

106Cristinel MunteanuNU EXISTĂ SINONIMIEINTERLINGVISTICĂ(cu referirela sinonimia frazeologică)În magistralele sale Lecţii delingvistică generală, Eugeniu Coşeriudeclara că „în lingvistica mondialăe dificil să nu-i datorezi nimiclui Saussure” 1 . În contextul actual,aceste cuvinte i se potrivesc şi savantuluiromân, şi operei lui, „fărăcunoaşterea căreia nu se mai poateface astăzi lingvistică, nicăieri înlume”, după cum apreciau şi cei carei-au îngrijit volumul de Prelegeri şiconferinţe (Iaşi, 1994). În aceeaşiordine de idei, ne permitem să anticipămcă lingvistica românească asecolului XXI va fi (şi) coşeriană saunu va fi deloc, fără să înţelegem prinaceasta că cercetătorul viitorului trebuiesă fie un homo unius linguistae(vel linguisticae). Din contra, adevăratulcercetător trebuie să manifesteindependenţă în gândire, valorificândîn mod creator achiziţiile disciplineinoastre. Se impune însă casuportul epistemologic pe care searticulează întregul demers să fieunul solid, altminteri efortul duce laconcluzii eronate.O astfel de eroare poate fi consideratăşi identificarea „sinonimieiinterlingvistice”, care se referă la opretinsă relaţie de sinonimie întrelimba Românăunităţile lingvistice aparţinând unorlimbi diferite, de pildă între rom.casă şi engl. house sau fr. maisonetc. A considera că între termeniimai multor limbi se poate institui orelaţie de sinonimie interlingvisticăconstituie o eroare pe care lingviştii,în general, o resping 2 , dar pe careunii logicieni sau filozofi (începândcu John Locke) o acceptă 3 . Ideeaaceasta ar transforma, de exemplu,un lexicon poliglot de termeni tehniciîntr-un dicţionar de sinonime. Înrealitate, avem de-a face doar cuechivalenţă în desemnare. Suntemde părere că sinonimia se stabileştenumai între unităţile aceleiaşilimbi, în acord şi cu principiul enunţatde J. Lyons: „toate sensurilerecunoscute într-o anumită limbăsunt unice pentru acea limbă şi nuau valabilitate sau relevanţă în afaraei” 4 . Echivalenţa în desemnarereprezintă o condiţie necesară, darinsuficientă pentru sinonimie 5 .O asemenea problemă serezolvă dacă apelăm la o teorielingvistică coerentă şi bine fundamentată,cum este cea a savantuluiEugeniu Coşeriu. De aceea, înpaginile de faţă ne propunem săprezentăm conceptele esenţialeale marelui lingvist referitoare laconţinutul limbajului. Coşeriu întrebuinţează,în limba germană, doartrei termeni, fiecare bine precizat,pentru cele trei concepte privindconţinutul, corespunzătoare celortrei niveluri ale limbajului (niveluluniversal [al vorbirii în general], celistoric [al limbilor] şi cel individual [aldiscursului / textului]): Bezeichnung