PDF - Limba Romana

306te de kilogram, îi urăm amabilei vânzătoaresucces în desfacerea mărfiişi... ne grăbim acasă să-i servim pemembrii familiei cu „muşcă”, apoisă deschidem, pe rând, toate dicţionareleexplicative şi bilingve, ca săaflăm denumirea corectă a alimentuluidelicios.Nicăieri nici o „muşcă”.Abia într-un târziu, descoperim,în Dicţionarul explicativ al limbii române,că „bucata de carne de animaldesprinsă din regiunea şirii spinării,întrebuinţată în alimentaţie, se numeşte– simplu şi limpede – muşchi”(pag. 664).Preţul muşchiului afumat, repetăm,„muşcă”, dar – vorba ceea –face.În procesullucruluiOri de câte ori auzim sau citimcă o problemă complicată va fi rezolvatădupă şedinţa la care aceasta afost pusă / abordată, ne aducem neapărataminte de adjectivul „lucrativ”,înţeles la noi greşit, ca ceva referitorla „lucru”. Până şi parlamentul chişinăuiana fost lăudat – nu numai odată – pentru că ar fi, vezi Doamne,„lucrativ”. Or, acest adjectiv înseamnă– nici mai mult, nici mai puţin –„care aduce câştig; profitabil, rentabil,folositor, util” (Dicţionarul explicatival limbii române, pag. 584), şi unparlament „lucrativ” nu e prea uşor deînchipuit. Lucrative pot fi, de exemplu,o întreprindere, o fabrică, o uzină sauun atelier, dacă toate acestea funcţioneazănormal şi aduc patronului oristatului venituri bune.Parlamentul este un organ legislativ,el funcţionează bine dacădeputaţii sunt specialişti de marcă,au conştiinţă civică, sunt ghidaţi în lucrullor de interesele întregii societăţilimba Românăetc. În atare cazuri el este eficient, însensul că îşi îndeplineşte corect şi latimp misiunea.Expresia „parlament lucrativ”este o aberaţie provenită din obişnuinţaunor vorbitori de a traduce înmod literal cuvinte şi expresii ruseşti. Înloc să gândească româneşte, aceştiase întreabă mai întâi „cum se spuneîn limba rusă” şi, realizând că în ruseştese zice „рабочий”, în sensul căare o componenţă în stare să adoptelegi bune, traduc fără bătaie de capcuvântul rusesc prin „lucrativ” şi...dau în bară.Noi, lingviştii, le batem obrazul,îi corectăm, ei nu ne citesc, ori necitesc, dar nu-şi pot abandona „vocaţia”de traducători improvizaţi şiineficienţi. Ori poate nu le recomandămexpresiile româneşti corecte încazurile în care ei utilizează faimosuladjectiv în chip eronat? De aceeane-am gândit să propunem „traducătorilor”noştri echivalente pe cât desimple, pe atât de corecte ale cuvântului„рабочий” referitor la un organstatal – eficient, funcţionabil, în staresă funcţioneze normal etc. şi ale expresiei„в рабочем порядкe” – în procesullucrului, după cum au formulatsensul acesteia autorii Dicţionaruluirus-moldovenesc, vol. 3 (Chişinău,1987, pag. 556).Din aceeaşi sursă, precum şidin alta, la fel de serioasă, Dicţionarrus-român (Bucureşti, 1985), aflămcă „в спешном порядке” nu înseamnă„în ordine grabnică”, ci în grabăsau urgent, „в административномпорядке” nu înseamnă „în ordine administrativă”,ci pe cale administrativă.Dacă am consulta cu luare aminteacestea şi alte surse lexicografice întocmitede oameni cu simţ lingvistic,am descoperi şi multe alte cuvinte şiexpresii care ne-ar ajuta să ne eliberămde tirania limbii ruse şi să ne exprimămcorect în limba română.