PDF - Limba Romana

112Daniela PELIVANRostireavocalelor dinVECINĂTATEADIFTONGILORdescendenţi [ei]şi [au] în limbaromână literarăşi în vorbireaSPONTANĂÎn limba română literară existăcuvinte morfologice (a aduna, auita) şi cuvinte fonetice (şi ei ordonaseră,că ai o oaste) compuse dindiferite forme auxiliare (conjuncţii,articole, prepoziţii). Din punctul devedere al rostirii literare, cuvintelefonetice alcătuiesc un tot ritmomelodicsupus accentului. Spreexemplu: [da şi ei au invitat], [nu auunit]. După cum se poate constataîn LRLC, toţi diftongii şi triftongii auîn vecinătatea lor grupuri vocalice,care în actul rostirii se comportă diferit:unele vocale din componenţaacestor structuri (integrale, silabice)se asimilează sau se diftonghează,fapt ce duce la modificarea structuriicorecte a cuvintelor fonetice.Acest model de rostire vine în contradicţiecu normele de pronunţieale LRLC.Pentru a explica această problemă,am selectat materialul delimbă din literatura clasică şi dincea contemporană şi am dedus călimba Românătoate vocalele şi vocalele în hiaturi(în acelaşi număr) se grupează înjurul diftongilor şi triftongilor, alcătuindanumite microsisteme.Materialul de limbă (cuvinteleşi frazele) a fost rostit de crainiciide la Compania Naţională de Televiziuneşi Radiodifuziune din Moldova:Valeriu Mârza, Sandu Sâtnic,Lucia Popescu şi Maricica Munteanu.Cuvintele înregistrate pe bandamagnetică au fost imprimate apoi laspectrograf şi sonagraf în Laboratorulde Fonetică Experimentală alInstitutului Ţărilor din Asia şi Africade pe lângă Universitatea de Stat„M. V. Lomonosov” din Moscova.Pentru a descrie sistemul vocalicpe plan acustic, am apelatla studiile savanţilor R. Jakobson,G. M. Fant şi M. Halle (a se vedeaNovoe v lingvistike, M., 1962,p. 173-339).Din punctul de vedere al elementelorconstitutive, microsistemelefonetice se clasifică astfel: [şiei intră, şi ei editează, şi ei înving,şi ei adună, şi ei urcă, şi ei ordonă].În exemplele citate diftonguldescendent [ei] este precedat deaceeaşi vocală şi urmat de diferitevocale, toate structurile aflându-seîn poziţie protonică, fapt care, deregulă, determină modificările cantitativeşi calitative ale sunetelor înactul vorbirii spontane.În cele ce urmează vom analizacâteva structuri compuse dinvocală, diftongul [ei] şi altă vocală.Spre exemplu: [ce ei impun, ce eieliberează, şi ei încep, ce ei adună,ce ei urcă, ce ei ocupă].În LRLC toate sunetele vocali-