PDF - Limba Romana

Coşeriana 21liber etc.), însăşi distincţia „liric” / „epic” / „dramatic” în măsura în care ea sebazează pe configuraţii de la nivelul celor patru factori (sau ai unora dintreei, de exemplu, relaţia instanţelor vorbitor – interlocutor).În termeni stricţi, modalităţile elocuţionale nu sunt pan-idiomatice, cipre-idiomatice, i.e. logic anterioare structurării specific-idiomatice. Cu toateacestea, precum în cazul oricăror norme elocuţionale, realizarea lor poatefi limitată prin prisma mijloacelor de expresie specifice fiecărei limbi.În planul individual al vorbirii, cel textual, modalităţile elocuţionale devinparte a constituţiei textuale, i.e. parte a semnificantului textual, şi, prinurmare, nu se confundă cu modurile discursive în calitate de orientări saufinalităţi de bază ale creaţiei de sens (în linie humboldtiană, după cum amarătat, modurile poetic /vs/ nonpoetic).5. „Categoriile de texte” şi „procedeele textuale”Pentru clarificarea următoarelor concepte din perimetrul tipologicului,apelăm la trasarea unei analogii între tipologia limbilor 14 şi tipologia textuală.Criticile fundamentale şi relevarea limitelor care grevează tipologiile de„procedee lingvistice” (tipologia morfo-sintactică „parţială”, respectiv tipologiamorfo-sintactică „globală”, adică tipologia „globală” şi „abstractă” ametodelor de structurare lingvistică) 15 sunt aplicabile, mutatis mutandis, şila numeroase modele textual-tipologice de alte orientări, iar definirea tipuluilingvistic în „tipologia integrală a limbilor reale”, împreună cu toate consecinţelesale de principiu şi metodologice, configurează un cadru analogicprin raportare la care se poate proiecta şi definirea tipului textual. Tipologiatextuală de orientare integralistă va fi, şi ea, una „reală” şi „integrală” însensul definit de Coseriu în privinţa tipologiei limbilor (1983a, 274).5.1. În domeniul textelor, un tip de „grupare” imediat evident este acelaal categoriilor de texte (Textsorten), cum ar fi de pildă categoria ‘articolde ziar’ înţeleasă ca ansamblu de procedee pentru textul publicistic. Înţelegereacategoriilor de texte ca ansamblu de procedee este susţinută şide exemplul elipsei în „Telegrammstil”, subsumat termenului de Textsorteîn Coseriu, 1981 (p. 21). La asemenea categorii de texte se ajunge prin„colectarea şi ordonarea multitudinii infinite de texte concrete pe baza unortrăsături care sunt comune mai multor texte, eventual chiar foarte multortexte” (Coseriu, 1981, 117; subl. n. – E.T.). Dacă nu ne înşelăm, judecânddupă exemplele coseriene, în absenţa unei definiţii explicite, termenul deTextformen (ex.: salutul, relatarea indirectă) ar trebui subordonat logic celuide Textsorten şi interpretat ca designând procedeele textuale, privitenu din perspectiva funcţiei lor elocuţionale sau a realizării lor idiomatice, cidin perspectiva contribuţiei lor la constituirea sensului.Natura categoriilor de texte ne apare mai clar tocmai din unghiulanalogiei cu tipologia limbilor, în cadrul căreia ele ar corespunde „tipurilor”morfosintactice globale, în timp ce Textformen ar fi analoge tipurilor morfosintacticeparţiale: „Tipuri lingvistice precum cel „izolant”, cel „aglutinant”sau cel „flexional” [...] se raportează la limbile particulare tot aşa cum seraportează „categoriile de texte” („Textsorten”) la textele concrete. Ele organizeazămultitudinea de „tehnici ale vorbirii” transmise prin tradiţie, fără