PDF - Limba Romana

324limba Românăetapă a acţiunii (cauza care modifică situaţia iniţială) din nuvela AlexandruLăpuşneanul dispare. Povestiţi cum s-ar derula acţiunea în acest caz;2. Schiţaţi o bandă desenată în care să surprindeţi cele mai importantemomente ale acţiunii operei; 3. Rescrieţi nuvela Alexandru Lăpuşneanulîncepând cu deznodământul (ori cu punctul culminant); 4. Realizaţi o scurtăcompunere în care veţi imagina ce s-a întâmplat cu personajele Veveriţă,Spancioc şi Stroici după ce au fugit din ţară odată cu venirea la putere a luiLăpuşneanul. În ce element al acţiunii veţi include textul scris de voi?Conform unei clasificări realizate de Jean-Michel Adam şi FrançoiseRevaz, descrierea poate fi de mai multe feluri: descrierea persoanelor (portretmoral, portret fizic, portret al unui tip sau caracter), descrierea lucrurilor,descrierea locurilor (topografie), descrierea timpului (cronografie), descriereaanimalelor, descrierea plantelor. Conform opiniei acestor cercetători, scriitorulse poate limita la următoarele operaţiuni descriptive de bază: 1. Denumireaobiectului descrierii (întregul); 2. Fragmentarea întregului (a) în părţi(b); 3. Evidenţierea proprietăţilor sau calităţilor întregului (a), ori ale părţilorcomponente (b); 4. Situarea spaţială (relaţii de contiguitate între indivizi capabilide a deveni la rândul lor obiectul unei proceduri descriptive); 5. Situareatemporală a lui (a) într-un timp istoric ori individual; 6. Asimilarea comparativăsau metaforică ce permite descrierea întregului (a) şi a părţilor acestuia (b),punându-le în relaţie analogică cu alte obiecte; 7. Întregul (a) şi părţile sale(b) pot fi re-numite de-a lungul sau la sfârşitul descrierii.Bazându-se pe aceste repere teoretice, profesorul le va sugera elevilornu doar să identifice descrierile şi să determine tipul acestora (operaţiefrecventă în activitatea şcolară de analiză a operei), ci să dezvăluiefuncţiile semantice ale descrierii, obiectiv care rămâne, din păcate, în afarademersului analitic şcolar. Or, examinând descrierile din punctul de vedereal funcţiilor semantice, elevii vor găsi răspuns la următoarele întrebări:„De ce anume în acest moment al acţiunii autorul recurge la descriere?”,„Ce relaţie există între descriere şi naraţiune?”, „Ce rol joacă descrierearespectivă în transmiterea mesajului?”, „Ce punct de vedere exprimă naratorul/ personajul faţă de cele descrise şi în ce măsură descrierea respectivăprecizează anumite lucruri?”. În ceea ce priveşte funcţiile pe carele îndeplinesc descrierile într-o naraţiune, Jean-Michel Adam şi FrançoiseRevaz au identificat funcţia reprezentativă sau diegetică (de a construi lumea),funcţia expresivă (semnalarea unui punct de vedere al naratoruluisau al personajului-descriptor), funcţia narativă (anticiparea evoluţiilor viitoare,sublinierea progresiei unei intrigi). Analizând, de exemplu, peisajulromantic nocturn din Scrisoarea III de Mihai Eminescu ca secvenţă descriptivăcu funcţie narativă, elevii vor observa că în această secvenţă estescos în evidenţă visul sultanului. Descrierea copacului a cărui „umbră uriaşăorizontul îl cuprinde” reprezintă un preludiu a ceea ce urmează: împărăţiasultanului „an cu an tot mai largă se sporeşte”, el reuşind să ajungă „până-nDunăre”. Având funcţii expresive, descrierea lui Mircea cel Bătrân şi cea asultanului contribuie la exprimarea unui punct de vedere al autorului-nara-